David Beckham este un brand pe doua picioare. Figura si numele sau sint la fel de usor de recunoscut ca sigla Coca-Cola. Cu un dribling si cu un zimbet de pliant stomatologic vinde pe loc si Pepsi, si serviciile Vodafone, si lamele Gillette, si ciocolata japoneza. Desi cistiga impresionanta suma de 6,52 de milioane de euro pe sezon la Real Madrid, acestia nu sint decit bani de buzunar fata de veniturile aduse prin contracte de publicitate in valoare de 28 de milioane de euro.
Investitie in monden
Recent, Beckham a anuntat transferul la o echipa de soccer din America – Los Angeles Galaxy, pentru suma de 250 de milioane de dolari. Dincolo de miza sportiva a transferului, comentatorii sportivi au sugerat ca fotbalistul englez a reprezentat mai degraba o investitie in industria soccer-ului, un sport mult mai putin popular ca fotbalul american. Major League Soccer, un fel de Liga 1 la fotbal a Americii, inregistreaza pierderi de sute de milioane de dolari in fiecare an, din cauza entuziasmului inca scazut. Odata cu vestea transferului la echipa din Los Angeles, stirile despre Beckham si fotbal au umplut paginile mondene ale ziarelor, investitorii in afacerea soccer sperind ca imaginea lui Beckham sa fie benefica atit pentru echipa, cit mai ales pentru industria fotbalului. Romania are si ea „sportivi-brand”. Mutu a fost ales drept imagine pentru firme precum Adidas si Pepsi, dar contractele sale de publicitate, evaluate la suma de 3 milioane de dolari, au avut de suferit in urma scandalului de dopaj.
Gheorghe Hagi a avut contracte de imagine cu Coca Cola, BMW si BRD. De asemenea, imaginea Nadiei Comaneci a fost imprumutata pentru numeroase campanii de promovare – de la laptele Dorna pina la cardurile de credit BRD si, mai nou, pentru promovarea imaginii orasului Bacau. Gabi Szabo a mers chiar mai departe, contractind firma Bradient pentru consultanta in domeniul construirii brandului personal. Potrivit site-ului firmei, cercetarea a relevat faptul ca imaginii atletei ii sint asociate termeni precum „ambitie, munca, performanta, depasire”, fiindu-i astfel determinata „pozitionarea pe piata” si creata o identitate vizuala.
Cursuri de afaceri pentru sportivi
Ce se intimpla insa cu aceste sume imense investite in imaginea sportivilor? Cinci universitati de prestigiu, in frunte cu Harvard, au creat un program de antreprenoriat – deocamdata adresat jucatorilor de fotbal american – pentru a-i invata pe sportivi cum sa-si dezvolte afaceri cu banii cistigati in virful carierei. Programul, sponsorizat de Liga Americana de Fotbal, urmareste sa-i pregateasca pe sportivi pentru „viata dupa fotbal”. Fotbalistii urmeaza cursuri precum strategii de marketing, analize financiare, investitii imobiliare si – foarte important dupa nenumarate scandaluri de evaziune fiscala din lumea sportiva – cursuri legate de sisteme de impozitare. Scopul programului este acela de a-i ajuta sa investeasca in afaceri de succes dupa incheierea carierei sportive.
In America, unul dintre pionierii acestui model a fost un campion de box de culoare din anii ’50 – Sugar Ray Robinson. Acesta devenise om de afaceri dinainte de a se retrage din lumea boxului, detinind un restaurant, un magazin de lenjerie intima, un salon de frumusete si o companie imobiliara.
In Romania, modelul este reprezentat, fara indoiala, de cel mai de succes sportiv-om-de-afaceri din Topul „Capital”: Ion Tiriac. Potrivit revistei „Business magazin”, acesta a reusit, cu bani obtinuti din turneuri de tenis si contracte de management cu alti sportivi, sa detina acum un pachet important de actiuni in afaceri de un miliard de euro, din domeniul bancar, asigurari, auto, leasing, imobiliare si hipermarket. Daca viitorul ne rezerva sa ne cumparam masini de la Mutu’s Leasing si sa le aprovizionam de la Chivu’s Oil Inc. – asta depinde doar de cit de buni afaceristi vor sti sa fie si romanii dupa terminarea carierei. De sportiv.