Explicatia e simpla: orice stire despre consumul cultural al romanilor trebuie insotita de un citat din Iorgulescu, un sincron sau un insert (in functie de „mediu”).
Analiza acestor rapoarte ale Centrului de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDC) ar trebui sa creioneze o strategie culturala. Numai ca, din punctul de vedere al actualei conduceri a Ministerului, strategia se rezuma la descentralizarea fortata. Si tocmai domeniile unde inregistram cel mai slab consum – cinematografia si teatrul – vor avea cel mai mult de suferit de pe urma vinzarii spatiilor de proiectie de film, respectiv a trecerii din subordinea MCC in cea a autoritatilor locale a institutiilor de spectacole. „Un proiect pilot de descentralizare a institutiilor culturale locale, realizat de Ministerul Culturii pentru judetele Cluj, Mures si Dolj, nu a avut succes”, anuntau saptamina trecuta agentiile de presa. Desi MCC este pregatit sa duca la indeplinire acest proiect, ministrul spune ca s-a lovit de rezervele foarte mari ale institutiilor si personalului. „Descentralizarea e obligatorie. Romania trebuie sa-si descentralizeze structura institutiilor culturale. Ministerul Culturii nu poate sa se ocupe la infinit de probleme organizatorice”, a spus Iorgulescu, precizind ca Ministerul Administratiei si Internelor va trebui sa „convinga” autoritatile locale. Probabil prin interventia mascatilor. Rezultatul imediat al unei astfel de miscari nu poate fi altul decit disparitia unora dintre teatre sau filarmonici ori, in cel mai bun caz, scaderea performantei artistice. Daca vor da banii, primarii vor oferi sefia acestor institutii in urma unor calcule politice locale, si nu pe baza competentei.