Raluca Voinea, coordonator al programului: Locuitorii sint provocati sa-si asume orasul ca „al lor”
Care ar fi principalele concluzii desprinse in urma conferintei de vineri (20 aprilie, n.r.)?
Principala concluzie a conferintei a fost, ca si premisa proiectului, aceea ca e necesara in Bucuresti o dezbatere despre spatiul public, o dezbatere multi-disciplinara si care sa implice atit profesionisti din domeniile culturale, cit si autoritatile locale. Participantii au adus exemple pentru felul in care arta poate activa aceasta dezbatere si poate oferi un puls pentru starea democratiei. Asa cum au aratat proiectele prezentate de artistul Olaf Metzel, arta in spatiul public urmareste crearea unei situatii in care locuitorii orasului sint provocati sa devina parteneri activi la discutia despre orasul lor si sa-si asume acest oras ca „al lor”. Prezentind discutiile aprinse generate de proiectele sale, artistul a aratat ca reactia publicului constituie cel putin jumatate din substanta unei lucrari in spatiul public.
Participantii la masa rotunda din cea de-a doua parte a conferintei au preluat aceasta idee si au subliniat necesitatea re-obisnuirii locuitorilor bucuresteni cu faptul ca orasul este acel loc dinamic pe care ei ar trebui sa-l creeze prin reactia lor. Dificultatea de a convinge autoritatile ca proiectele critice de arta in spatiu public pot transforma locuitorii unui oras din spectatori pasivi in cetateni activi si astfel pot contribui la dezvoltarea unei societati democratice a fost mentionata de participanti, obtinerea de aprobari pentru acest tip de proiecte fiind un proces lung si dificil oriunde, nu doar in Romania. Importanta este insa responsabilizarea celor care sint in masura sa decida felul in care spatiul public este administrat si organizat.
Cum credeti ca veti reusi sa stabiliti legaturi intre mediul artistic si autoritati? La conferinta ati invitat atit primarul, cit si pe directorul ICR.
Intrucit acest proiect nu este un eveniment artistic izolat si el se adreseaza locuitorilor orasului in calitate de cetateni participanti la crearea unei democratii, este esentiala participarea personalitatilor care au un rol important in institutiile publice. Atragerea lor in proiect nu urmareste doar un scop de imagine, ci aspira si la implicarea acestor institutii pe termen lung. Dupa cum s-a remarcat la conferinta, deocamdata acest gen de initiativa vine cel mai des din partea institutelor straine, insa e nevoie ca el sa devina preocuparea constanta a autoritatilor si institutiilor locale sau nationale si chiar sa se permanentizeze in forma crearii unei institutii independente pentru arta in spatiul public.
Dincolo de un proiect de succes, credeti ca efortul curatorilor si al artistilor se va vedea concret in ceea ce numim „spatiu public bucurestean”?
Un proiect de succes are intotdeauna si rezultate concrete, acestea se pot vedea deja in cazul proiectului de la Bucuresti in interesul pe care acesta l-a creat pentru personalitatile culturale ale capitalei. Scopul nu este insa „infrumusetarea” si mobilarea orasului, de aceea rezultatele vor fi masurate prin gradul in care locuitorii capitalei vor deveni mai constienti de rolul lor in configurarea spatiului public ca mediu in care ei interactioneaza cu ceilalti mai mult decit cu un ansamblu de cladiri si strazi, in care orasul este un cadru pentru relatiile sociale.
In opinia lui Horia-Roman Patapievici, mimetismul romanesc fata de actiuni de succes va determina replicarea acestui proiect, insa aceasta poate fi privita in sens pozitiv si, mai mult, ea trebuie inteleasa nu ca o reproducere formala, ci ca un model de atitudine critica prin a carei exersare constanta spatiul public se poate sustrage intereselor politice si comerciale si poate reintra in „patrimoniul” locuitorilor.
- Democratie – arta – spatiu public: proiectul pilot Spatiul Public Bucuresti / Public Art Bucharest consta in interventii, dezbateri si actiuni de-a lungul anului 2007. Proiectul Spatiul Public Bucuresti / Public Art Bucharest 2007 creeaza o platforma pentru discutii transdisciplinare si dezbateri, explorind felul in care arta in spatiul public incurajeaza o angajare critica cu structurile de putere care sint dominante in sfera publica. Astfel, arta in spatiul public in Bucuresti nu va mai fi echivalenta doar cu monumente in pietele orasului sau cu mobilier si ornamente urbane, ea va deveni o unitate de masura pentru starea culturala si democratica a societatii. Pentru etapa pilot a proiectului, care va avea loc in 2007, au fost invitati urmatorii artisti romani de renume international: Mircea Cantor, Anetta Mona Chisa (impreuna cu Lucia Tkacova), Nicoleta Esinencu, H.arta, Daniel Knorr, Dan Perjovschi si Lia Perjovschi.
- Spatiul Public Bucuresti / Public Art Bucharest 2007 este un proiect pilot initiat de institutiile partenere Goethe-Institut Bucuresti, Institutul Cultural Roman (ICR) si Allianz Kulturstiftung. Proiectul este sprijinit financiar de Programul Cultural al Presedintiei Germaniei la UE in 2007, oferit de Ministerul de Externe al Germaniei si Erste Foundation Viena. De asemenea, proiectul este sustinut de Ordinul Arhitectilor din Romania si de Pro Helvetia. Seria de carti de artist este publicata de Editura IDEA Cluj si Walther Konig Koln. Publicatia proiect este realizata in colaborare cu „Suplimentul de cultura”. Site-ul proiect http://www.spatiul-public.ro este dezvoltat si mentinut de E-cart.ro.