De altfel, atit bugetul, cit si programul festivalului erau cunoscute in proportie de 90% cu mai bine de un an inainte. Asa se face ca numele rasunatoare se marginesc la pianistul Murray Perahia la pupitrul formatiei Academy of St Martin in the Fields, la grupul lui Jordi Savall, Hisperion XXI, si la Orchestra Simfoni-ca din San Francisco, cu Michael Tilson Thomas la pupitru si, intr-unul din cele doua concerte, cu baritonul Thomas Hampson solist, intr-o selectie din ciclul Das Knaben Wunderhorn de Mahler. Sigur, exista si alte nume bine cunoscute sau de mare interes, cum sint dirijorii Charles Mackerras, specializat in muzica ceha, Sakari Oramo, venit de la Birmingham, pentru a conduce Orchestra Radioului finlandez, Charles Dutoit cu un program Stravinsky si avind-o ca solista pe violonista Chantal Juillet sau Gennady Rojdestvenski. Absenta tinerei violoniste gruzine, de mare succes in ultimii ani, Liza Batiashvili, a fost pe deplin compensata de geniul inlocuitoarei sale, Alina Pogostkina, si ea cistigatoare a concursului Sibelius, o violonista de origine rusa care traieste in Germania. De interes sint si cei doi pianisti ce vor da recitaluri in memoria lui Sviatoslav Richter, Paik Kun Woo si Andrei Gavrilov. Dupa cum este o placere sa il reasculti pe Gidon Kremer in fruntea Kremeratei baltice, o formatie devenita extrem de populara aici dupa ce a vizitat Praga aproape an de an. Grup de aceeasi calitate este si Camerata Berna, condusa de violonistul Erich Hobarth si avindu-l ca solist pe oboistul Heinz Holliger.
Aportul muzicienilor cehi este, ca de obicei, covirsitor, celor tineri, mai putin cunoscuti, alaturindu-li-se vedete internationale cum sint violonistul Pavel Sporcl, flautistul Jiri Stivin, celista Michaela Fukaeova sau solistele Gabriela Beoaekova si Eva Urbanova. Altfel spus, un festival echilibrat, la un nivel constant bun si pentru toate buzunarele. La fel ca in ultimii ani, mai fiecare concert este sponsorizat de o mare companie sau organizat in asociatie cu serviciile culturale ale ambasadelor britanica, elvetiana, americana sau franceza. Si tot ca de obicei, nu a fost nici un artist roman, cu exceptia sopranei Anda-Louise Bogza, membra de ani buni a echipei Operei de Stat cehe, la acest festival detinind rolul principal in montarea in premiera a Fanciullei del West de Puccini.
O specialitate a Festivalului praghez o constituie organizarea unor concerte tematice, anul acesta ele fiind dedicate aniversarii a 150 de ani de la nasterea lui Grieg si a lui Elgar si celor zece ani de la disparitia lui Sviatoslav Richter. O ocazie de a pune in evidenta legaturile culturale ale Cehiei cu lumea larga muzicala de-a lungul ultimului secol. Grieg a vizitat in mai multe rinduri Praga, unde se reintilnea amical cu Dvooak, iar in 1906 interpreta chiar concertul sau de pian si diverse alte piese. Legaturile lui Elgar cu Dvooak sint si ele relativ bine cunoscute, iar pentru programul festivalului de anul acesta puse in evidenta intr-un instructiv eseu semnat de muzicologul britanic Graham Melville-Mason, acesta de mai bine de un deceniu consilier onorific al Primaverii pragheze.
Locul de onoare in programul festivalului ii revine insa lui Sviatoslav Richter, pianistul mult iubit de praghezi, el insusi un fidel al festivalului si mare iubitor al naturii si culturii cehe. Prima iesire a lui Richter in strainatate a avut loc la Praga, la festivalul din mai 1950. Ulterior, avea sa mai participe la noua editii ale festivalului, iar placerea sa de a se afla in Cehoslovacia o atesta intre altele numarul mare de concerte: la festivalul din 1954, de exemplu, dadea trei recitaluri si patru concerte cu orchestra. Avea sa cinte fara alegere in orase mari si mici, in turneul din iunie 1959, la Praga, Bratislava, Brno, Hradec Kralove si Nachod, pentru a continua, in toamna, la Karlovy Vary, Marianske Lazni, Liberec, Plsen, Tabor, Louny, Nymburk, Usti nad Labem, Mlada Boleslav. Nu sint de mirare popularitatea ce-i inconjoara pina astazi figura si nici numarul mare de discuri cehe din arhivele radioului ce ii ilustreaza concertele.
Celor care vor sa auda ce reprezinta Festivalul Primaverii Pragheze le pot recomanda colectia de concerte radiodifuzate intre 1947-1968, reunita anul trecut de casa Andante, intr-un set de patru discuri.