Actualitate  -  Andra Petrariu  -  

Välkommen la Bookfest

Anul acesta, tara invitata de onoare este Suedia. Sub sloganul „Sweden – Creating Stories“, Ambasada Suediei a pregatit 20 de evenimente pentru adulti, 20 de evenimente pentru copii, opt vizionari de filme suedeze si doua expozitii, toate acestea fiind menite sa promoveze, alaturi de cei noua oas­peti invitati, literatura suedeza si sa sporeasca interesul publicului roman pentru valorile culturii suedeze. „Credem ca prin crearea de povesti putem sa relationam mai usor unii cu altii si sa inspi­ram modalitati diferite de a gandi. Prin evenimentele noastre ne dorim sa scoatem in evidenta importan­ta educatiei, a egalitatii de gen, a incluziunii sociale si a diversi­ta­tii“, a declarat Excelenta Sa Anneli Lindahl Kenny, ambasadorul Sue­diei in Romania, la ceremonia de deschidere a Bookfest. Alaturi de aceasta au mai participat E.S. Ta­mar Samash, ambasadoarea Isra­e­lului, si E.S. Hans Klemm, ambasadorul SUA, tarile invitate de onoa­­re ale editiilor de anul trecut, respectiv viitor.

Grigore Arsene, presedintele Asociatiei Editorilor din Romania – organizatorul Bookfest –, a declarat ca spatiul pus la dispozitia expozantilor a crescut anul acesta cu 20% si ca o atentie deosebita a fost acordata copiilor, prin amenajarea unui spatiu dublu in care sa se desfasoare activitatile dedicate lor: „Pentru ca de acolo vor pleca cititorii noi“. Copiii au fost intr-adevar prezenti inca din primele ore la evenimente, iar carti­le, jocurile si reducerile adresate lor au dominat peisajul si atmosfera primelor doua zile de targ.

„Cititi, cititi, cititul va face inteligenti si fericiti“

Ionut Vulpescu, ministrul Culturii si Identitatii Nationale, i-a in­demnat la lectura pe cei prezenti la deschidere: „Cititi, cititi, cititul va face inteligenti si fericiti“, le-a spus el, amintind de vorbele scriitorului Michel Tournier. Vulpescu a precizat ca un astfel de eveniment este o oglinda frumoasa a pietei de carte din Romania si ca prezenta celor trei ambasadori la editia de anul acesta marcheaza deschiderea spre universalitate a culturii romane. In acelasi timp, consilierul prezidential Sergiu Nistor, prezent la eveniment pentru a inmana pentru al doilea an consecutiv diploma care atesta desfasurarea Salonului de Carte sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei, a mentionat ca invitatii de onoare la Bookfest au devenit, prin intermediul impactului social al evenimentului, invitatii de onoare ai Romaniei.

Totodata, Grigore Arsene a men­­tionat ca se lucreaza in continuare la extinderea editiilor Book­fest si in afara capitalei – care ocu­pa 50% din piata de carte –, in alte orase ale tarii si mai ales la Chisi­nau.

Intrebat de studentii de la SNSPA, in cadrul unei intalniri care a avut loc imediat dupa ceremonia oficiala a salonului de carte, despre succesul si implicatiile economice pe care le presupune organizarea unui astfel de eveniment cultural mai ales la nivel local, Mihai Mitrica, directorul executiv al Bookfest, a declarat ca pu­terea economica a unei comunitati este unul dintre factorii importanti care pot decide soarta unui eveniment. Astfel, acesta a amintit in mod special de esecul trait la Iasi, orasul cu cele mai putine editii Bookfest organizate pana acum (doua), pe langa Timisoara (sase), Cluj-Napoca (cinci), Targu Mures (trei), Brasov (patru): „M-am dus acolo cu investitii cat pentru editiile din Timisoara sau Cluj, iar expozantii au iesit extrem de prafuiti din acele editii. Foarte multa lume, foarte putini cumpa­ratori“. Mai in gluma, mai in serios, Mihai Vacariu, profesor in cadrul SNSPA, a venit cu o justificare pentru rezultatele dezamagitoare de la Iasi, incercand sa scoata in evidenta dezvoltarea puternica a IT-ului din zona: „Eu cred ca acolo sunt foarte multi hackeri, care nu cumpara, ci iau cartile de pe internet“.

Cititi, cititi, dar totusi carti tiparite cititi

Problema pirateriei a fost astfel adusa in discutie in repetate randuri, chiar si in deschiderea oficiala a Salonului de Carte, cand Grigore Arsene a declarat ca pirateria „distruge cititorii“. Totodata, Mihai Mitrica a sustinut ca „cei care fura carti le fura ca harciogii, dar nu le citesc. Vand ilegal stick-uri cu 15.000 de carti, in format PDF, pe care e imposibil sa le citesti“. Astfel, Mitrica le-a sugerat studentilor prezenti la Bookfest sa aleaga cartile tiparite in detrimentul celor digitale si mai bine sa stea pe Facebook decat sa isi strice ochii lecturand de pe un ecran o carte de 200 de pagini.

Potrivit ministrului Culturii, la nivel mondial, in 2017, au crescut consumul si vanzarile la car­tile tiparite cu 4-5%. „Pentru cei care erau profetii disparitiei cartii tiparite, iata ca s-au inselat, iata ca piata este surprinzatoare si literatura in format tiparit are un viitor“, a declarat Vulpescu. De aceeasi parere a fost si Jacob Dalborg, CEO al trustului suedez Bonnier Books si unul dintre cei mai importanti editori suedezi de astazi. Acesta a sustinut in cadrul unui eveniment organizat la standul Suediei ca e destul de unsexy sa iti placa sa citesti carti electronice, dar ca acestea nu sunt decat o simpla forma de distributie, importanta fiind cartea in sine. „Povestile vor exista. La fel si literatura. Pentru ca oamenii sunt dispusi sa plateasca, indiferent de forma de distributie“, a punctat acesta. „Sa nu credeti ca editorilor le-ar parea rau sa nu mai aiba costuri cu depozitarea, cu venitul la Bookfest si cu mersul in librarii. Fiecare ar putea sa le puna doar pe site, dar nu merge asa. Publicul nu citeste asa, cartea nu se consuma asa. E ca si cum ai incerca sa bei o bere virtuala“, a adaugat Mihai Mitrica.

Iar Jacob Dalborg crede ca de fapt una dintre cele mai mari provocari in acest moment o reprezinta concurenta timpului alocat pentru citit si a privitului in exces la serialele oferite de Netflix si HBO Go, care le stau la dispozitie la orice ora din zi. „Trebuie sa fim la fel de buni ca ei, sa-i facem pe oameni sa stie ca sunt acolo car­tile noastre“, a spus editorul suedez, fiind de parere ca timpul petrecut in fata unui serial ar trebui fi mai bine dedicat cititului.

Autori romani, pisici si reduceri la Bookfest gasiti

Bookfestul de anul acesta este mai degraba o editie a intalnirilor si mai putin una a promotiilor atra­gatoare. Desi am zarit o multime de standuri semnalizate cu pre­turi de 10 lei sau chiar cutii cu carti la 1 leu sau 5 lei, cartile cu adevarat ravnite de public se gasesc la preturi de librarie sau cu reduceri de cel mult 10-30%. Avantajele Bookfestului nu sunt neaparat reducerile, ci volumul mare de carti si diversitatea. Un prilej bun pentru pasionatii de citit sa isi intalneasca favoritii si sa ii pandeasca pentru autografe pe unii dintre cei mai cunoscuti scriitori si eseisti, precum Mircea Cartarescu, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Lucian Dan Teodorovici, Gabriela Adamesteanu, Florin Iaru, Radu Paraschivescu, Cristian Teodorescu, Mircea Mihaies, Nora Iuga, Doina Rusti si multi altii.

Vedetele Salonului de Carte Bookfest sunt, la fel ca in fiecare an, cartile abia aparute, dar mai nou si… pisicile. Astfel, numai la standul Editurii Polirom trei dintre cele mai cautate noutati editoriale inca din prima zi a salonului de carte au avut in vizor povesti cu sau despre pisici. Si, in ciuda numarului redus, vizitatorii au venit bine informati, inarmati din start cu liste si trolere pentru o depozitare adecvata a cartilor alese in tihna in aceste zile.