Narcisismul ei a fost vizibil doar in galeria impresionanta de fotografii stranii, care proiectau in Leonor o femeie inabordabila, intangibila, insingurata, dar si teatrala (o ingereasa innegurata, asa cum apare fotografiata intr-o gondola, in timpul unui carnaval venetian de la jumatatea secolului XX). Apropiata de suprarealisti, dar fara sa fi facut parte dintre acestia decit formal (insa admirata de multi dintre cei celebri), Leonor Fini s-a mentinut mereu la granita cu supapele inconstientului, pe care le-a parcurs in felul ei, solitar. Nu a fost interesata nici de opozitia feminin-masculin, nici de o politica a suprarealismului ori una a fantasmelor.
Declaratia despre propriile ei picturi este, insa, una neobisnuita: Am vrut sa pictez ceea ce as fi dorit eu insami sa vad in pictura moderna. Iar ceea ce a vrut sa vada in pictura moderna au fost fantasmele. Trebuie precizat ca acestea nu au fost niciodata monstruoase, terifiante, ca nu au oferit un aspect de thriller pentru pictura Leonorei Fini. Fantasmele sale au fost intotdeauna molatece, catifelate chiar, chipuri angelizate straniu de moarte si neant, trupuri delicat-subtiratice, inconjurate de un halou tainic, emacieri animaliere, hieratizari personalizate prin contururi cetoase si aburi misteriosi.
Probabil misterul este categoria cea mai adecvata de analiza cathartica a picturii Leonorei Fini, cu siguranta misterul inefabil este cel care atrage magnetic privirea asupra picturilor sale incarcate suav de un thanatos picurat cu pipeta sau lovind ritualic precum o pufoasa picatura chinezeasca. Legenda mortii sale nu a putut evita substratul misterului care a inconjurat-o toata viata.
Birfele spun ca Leonor Fini nu a murit de batrinete (desi la 89 de ani ar fi fost firesc ca lucrurile sa stea astfel), ci fiindca a primit vizita unei ingerese cu palarie uriasa din pene (aripile ingeresei ar fi fost concentrate de fapt in palarie!, asa s-a zvonit) care i-a daruit o misterioasa oglinda cu ape adinci. Se spune ca, pentru prima data in viata, in acea clipa, Leonor Fini s-a privit intr-o oglinda si, de aceea, a si trebuit sa moara.