A trecut și cea de-a doua ediție a Festivalului La Vie. Trei zile, ca-n povești, a ținut ediția de anul acesta. A fost de trei ori mai mare ca cea precedentă. Și a fost destul de plină, organizatorii afirmând că se așteaptă la un public de trei ori mai numeros, pentru care s-au pregătit de trei ori mai multe evenimente.
La final, după datele centralizate de organizatori, putem vorbi de un public ce a numărat 5.000 de oameni, număr care însumează, conform informațiilor primite, participanți și expozanți în egală măsură. Aici trebuie să ne dăm seama de faptul că expozanții au fost și participanți, circulând între diversele atracții oferite la rândul lor.
Dar să vedem cum a fost.
Oamenii
În primul rând, la orice festival contează participanții. Și ăsta a constituit unul dintre cele mai mari avantaje ale prezentei ediții din La Vie. Oameni faini, de cam toate vârstele. În ultimul timp, una dintre tendințele încurajatoare la acest gen de festivaluri este faptul că distribuția vârstelor celor ce iau parte este foarte diversă. Lucrul se verifică și în ceea ce privește La Vie, plaja vârstelor fiind foarte cuprinzătoare. Mulți copii, ca și la precedenta ediție, din 2016, care au avut și un spațiu de joacă special de altfel și pentru care s-au organizat tot felul de activități, precum ateliere de împletit, de pictat și colorat alături de supraveghetorii adulți și câte altele. Conform datelor organizatorilor, aproape jumătate din public (45%, pentru a fi exacți) a venit împreună cu odraslele. La celălalt capăt al spectrului, am văzut și popor care părea să fi trecut de mult de vârsta de pensie – și nu din cei cu pensii speciale. Dacă tot am amintit de acest aspect, interesant este și un alt fapt: festivalul se pare că nu este doar „child friendly“, ci mai mult, și-a găsit nișa în rândurile salariaților. Aceștia ar fi reprezentat circa 85% din publicul prezent, ergo doar 15 procente ar fi reprezentat de copii, elevi, studenți și pensionari.
În cuvintele organizatorilor, proporțiile au stat cam așa: 10% din poporul venit era din segmentul 18-23 ani, pentru ca marea majoritate, adică 60%, să fie reprezentat de cei de 24-35 ani, iar 30% fiind între 36 și 60 ani. Cam mare categoria de vârstă în ceea ce privește felia ultimă, dar asta e. Atmosfera, cum vă puteți da seama, a fost foarte prietenoasă și relaxată. Mulți dintre cei prezenți se cunoșteau între ei, de unde și valurile de efuziune la sosirea fiecărui nou grup la festival (special pentru transportul publicului, organizatorii au pus la dispoziție autobuze care plecau din centrul Iașilor până la poarta festivalului). Dacă nu se cunoșteau, nici o problemă, a fost o ocazie ideală pentru a închega amiciții, fie și doar pentru câteva zile.
Music – connecting people
Muzica a fost un alt catalizator foarte important pentru cei prezenți. Ce fel de festival ar fi cel care să nu fie însoțit de muzică întru desfătarea celor prezenți? Tolăniți pe iarbă, răsfirați pe brazdele de fân, adăpostiți sub corturi, înșirați la diverse cozi, oamenii s-au bucurat în fiecare zi, de la ora 16 până târziu în noapte, de muzica revărsată de pe scenă de 18 trupe.
Cap de afiș au fost Nightlosers (în prima seară), Maria Răducanu (sâmbătă) și, în ultima seară, Fanfara Transilvania, iar fiecare dintre aceste nume a atras public numeros. O parte a publicului, în fapt, a venit La Vie numai pentru anumite nume prezente pe scenă.
Cea mai numeroasă prezență, de altfel, s-a înregistrat la concertul Mariei Răducanu, după cum afirmă organizatorii, dar nici celelalte seri nu au fost lipsite de audiență, ba chiar dimpotrivă. Cum spuneam, s-a putut observa cum fiecare nume prezent pe scenă are un public propriu, dar și curiozitățile celorlalți se făceau simțite. Spre exemplu, în timpul concertului celor de la Straight From the Bottle în fața scenei se afla cam toată lumea care a rezistat până la acea oră, indiferent de ceea ce îl animase pe fiecare să ajungă la Vișani.
De-ale gurii
Să spun de la început, un lucru l-am regretat: lipsa mustului din Vie. În rest, pe partea de gastronomie, au fost prezente numele la care te aștepți când vorbim despre un festival la Iași, oferind o paletă largă de opțiuni publicului.
Pe partea mai lichidă a problemei, a fost, evident, vin, la care s-a adăugat bere artizanală, plus necesarele sucuri și ape. În privința vinului, poate ar trebui reamintit faptul că și vinul roșu se bea răcit. Partea cu „temperatura camerei“ se referă, totuși, la camerele medievale, de castel din piatră, în care ajungeai până pe la 18°C. E inutil să amintesc că în nici un caz nu te aștepți să auzi „la temperatura camerei“ când vorbim despre un vin roșu luat de pe un raft, la umbră ce e drept, în câmp, sub un soare ce bătea spre 30°C. Poate acesta să fie printre motivele pentru care, din ce am văzut, s-a băut mai mult bere decât vin? Vin bun de altfel, cam tot ce am testat în interes de serviciu (dar mai sunt mici lucruri de rezolvat în ajungerea lui la public.
Zona
Loc de poveste, crama Gramma, satul Vișani și viile aferente reprezintă o adevărată invitație la a explora zona și, inevitabil, produsele ei. Și prin asta mă refer la vin. Ce a reușit festivalul, printre altele, a fost tocmai o deconectare de urbanul care ne înconjoară zilnic, iar aceasta s-a văzut foarte clar pe chipurile celor prezenți vreme de trei zile.
Vivat, crescat, floreat!
Închei cu o mențiune: din veniturile încasate, organizatorii au luat hotărârea să direcționeze 10% către Fundația Comunitară Iași, pentru sprijinirea Proiectului Științescu. Pentru cei care nu au auzit de el, acest proiect își propune să atragă spre formarea STEM un număr cât mai mare de tineri interesați. În 2011, doar 25% dintre ei optau pentru formarea STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Din acest punct de vedere, dezvoltarea tehnologică a României riscă să fie periclitată, prin nefolosirea capitalului uman. „Vrem să ieșim în întâmpinarea ieșenilor care pot aduce creativitatea, curiozitatea și gândirea analitică în educația STEM. Vrem să conectăm grupurile active de cercetători, dascăli și pasionați de tehnologie, ca să molipsim tinerii ieșeni de știință“, afirmă cei din spatele Proiectului Științescu.