Special FILIT  -  Radu Cucuteanu  -  Festivalul de care Iașul are nevoie  -  

A fost și s-a încheiat. Cea de-a V-a ediție a Festivalului de Litera­tură și Traducere de la Iași a luat sfârșit dumi­nică, 8 octombrie. Pe scurt, este vorba despre mai mult de 30.000 de participanți. Anul aces­ta, FILIT a însemnat peste 300 de invitați din întreaga lume, 150 de voluntari implicați și peste 100 de evenimente incluse în program. Un eveniment redimensionat în mod evident, impresionant prin dimensiunea organiza­torică și prin reacțiile generate, atât cele ale publicului, cât și cele ale invitaților. La nivel de acoperire interna­țională, trebuie amintit faptul că la suita de evenimente festivaliere au participat jurnaliști de la publicații din străi­nătate, printre care francezii de la „Charlie Hebdo“ și spaniolii de la „El País“.

Una dintre declarațiile cu greutate îi aparține laureatului Premiului Nobel pentru Literatură, Gao Xingjian: „Este o adevărată plăcere să descopăr un oraș cultural, primitor. Pentru mine, era greu de imaginat… Și acest festival, FILIT, în acest oraș, este important. Găzduiește sute de scriitori, editori, traducători din lumea întreagă. Mi se pare un adevărat miracol pe care nu mi l-am putut imagina înainte să ajung aici“.

Dar nu a fost singurul în aceas­tă uimire. „Este cel mai bun festival la care am participat. Și am fost la multe din întreaga lume. Este cel mai bine organizat și pus la punct, a fost o experiență minunată pentru mine“, a spus Jeff Lindsay, creatorul celebrului personaj Dexter.

Scriitoarea Olga Tokarczuk s-a alăturat celor de mai sus prin de­clarațiile sale: „Venind aici, îmi imaginam că este vorba despre un festival prestigios, dar mic. Nu m-am așteptat să fie un festival atât de bine organizat, festival de talie europeană. Voi recomanda tuturor prietenilor mei din alte țări să vină aici, doar să fie aici. Sunt și puțin geloasă, noi organizăm în Polonia un festival mic, local, și îi voi întreba pe organizatori cum pot face și eu asta, să organizez un festival atât de grozav“. Partenerul ei de pe scena Teatrului Na­țional din cea de-a doua seară FILIT, Mircea Cărtărescu, a spus: „Aici este un festival de talie in­ternațională. Eu am văzut multe astfel de festivaluri la viața mea, și în Occident, și prin alte părți, și e perfect comparabil cu oricare dintre ele“.

Cum vă puteți imagina, reac­țiile organizatorilor au fost pe măsură, după tot timpul petrecut și stresul de a pune pe picioare un festival de asemenea dimensiuni. „Bucuriile noastre, ale organizatorilor, sunt suma bucuriilor oaspe­ților noștri și ale publicului, care a venit la această ediție într-un număr impresionant. Am simțit, cu adevărat, că suntem o comunitate care iubește literatura. Și la fel au simțit invitații noștri, aproape fiecare dintre cei cu care am discutat au ținut să sublinieze asta. Așa încât nu pot să spun decât că suntem, toți cei implicați în FILIT, mândri de Iași și de ieșeni“, a declarat Lucian Dan Teodorovici, managerul FILIT și director al Muzelui Literaturii Române din Iași.

Festivalul de care Iașul are nevoie, ba chiar îl și vrea

Cum se vede, ediția a V-a a FILIT este considerată de toate părțile nu doar o reușită, ci mult mai mult, o repunere a orașului pe harta culturală, prin calitate și anvergură, după precedentele două ediții, de criză. Un festival de care orașul acesta are nevoie, nu pentru acum, ci pentru viitor.

Dar să revin. Ca în toate, avem nevoie de un etalon și atunci când vorbim despre succesul (incontestabil, oricum ar vrea cineva să privească lucrurile) înregistrat de FILIT 2017. Și care ar putea fi acel etalon? Simplu, oamenii. Prezența publicului și calitatea sa. Despre invitați, despre evenimente s-a tot scris, și pe bună dreptate, având în vedere cât de impresionantă este lista participanților și diversitatea programului. Despre public, însă, mai puțin. Din nou, nu este vorba despre marile evenimente, unde în chip firesc s-a adunat multă lume. Nu spun aici despre Serile FILIT, care în mod normal s-au bucurat de săli pline ochi, nici de prezența invitaților prin licee, lucru admirabil prin definiție, ci mă refer la prezența constantă a publicului la evenimente. Două fapte m-au impresionat: un moment și sentimentul general, constanța publicului.

Momentul e foarte simplu și cu atât mai surprinzător: Noaptea albă a poeziei. Știm cu toții că mulți nu văd cu ochi foarte buni poezia. Cu toate acestea, corturile FILIT din Piața Unirii au fost pline de oameni. Și cu foarte mulți alții care erau prin față, la o vorbă, la o țigară. Abia bine după miezul nopții au început să se retragă din participanți (maratonul de poezie a început la ora 22). Iar la final tot mai aveai o sută de persoane. Și după aceea, maratonul se terminase, dar nu și poveștile. Așa că s-a stat mai departe, amestecat, scriitori, public, voluntari, frig, de toate pentru toți. Pentru ca a doua zi să aflu că printre cei care au rezistat până la final a fost și un grup de elevi din Chișinău. Profesoara lor, Mariana Jitari pe numele său, și-a luat cei 27 de copii din clasă și au făcut șapte ore până la Iași, cu drumurile proaste, cu statul în vamă, cu toate, special pentru poezie. Și au rezistat oboselii până la ultimul minut. Pentru ca apoi să se suie înapoi în autobuz și să parcurgă calea înapoi, probabil pentru alte șapte ceasuri de petrecut pe aceleași drumuri. Ce mai poți zice la așa ceva?

Cum spuneam, acesta a fost momentul care mi s-a părut definitoriu pentru spiritul care i-a animat pe cei de la FILIT. Dublat de o consecvență nemaipomenită. Fiecare eveniment nu doar că avea propria nișă, dar s-a bucurat, din câte am văzut, de audiențe constante. Nu săli goale, nu nimic. Și cel mai puternic semn al acestei constanțe a celor interesați a fost vizibil în ultimele două zile, sâmbătă și duminică, când a venit ploaia. Ei bine, dacă vă închipuiți că asta a fost o problemă, vă înșelați așa cum m-am înșelat și eu. Foarte mulți oameni au ieșit pe o vreme care te predispunea mai degrabă să stai înă­untru, să eviți ume­­zeala, și au mers mai departe alături de FILIT.

Aici e momentul în care cifrele spun tot: 30.000 de participanți, numărați de voluntari la fiecare eveniment. Pragul de 10.000 a fost depășit vineri, când Florin Lăzărescu, aflând vestea, explica fiecăruia, calm și obosit, importanța acestui număr. Ceea ce face foarte evident un lucru: apetența pentru cultură a publicului (și, subliniez, a tinerilor) este foarte mare, iar FILIT este festivalul care răspunde foarte bine acesteia. Festivalul de care Iașul are nevoie, ba chiar îl și vrea.

Și trebuie să amintesc de voluntari. Mulți, organizați, chiar voluntari, au interacționat cu toată lumea, s-au simțit bine și au avut grijă ca cei prezenți, la rândul lor, să facă la fel. Trebuie să recunosc că am simțit un fel de invidie, numai gândindu-mă cu ce povești s-au ales. Pe de altă parte, nici nu pot să concep ce volum de muncă trebuie să fi însemnat numai organizarea lor – și, după cum s-a văzut și s-a tot spus, întregul FILIT a fost extrem de bine organizat.

La final, două cuvinte legate de cei din spatele Festivalului, Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu în primul rând, dar în egală măsură întreaga echipă de la Muzeul Literaturii Române din Iași. Au fost prezenți, uneori credeai că sunt ubicui, au rezistat numai ei știu cum oboselii și stresului (acumulate în multe luni, nu doar zilele acestea) și au organizat un festival nemaipomenit. FILIT, ne vedem la anul!