Violenta lor s-a banalizat intr-un asemenea hal, incit, pentru a-ti atrage cit de cit atentia, eroul trebuie sa primeasca douazeci si trei de suturi in figura, sa fie izbit de paispe ori cu capul de zid, sa ia sapte rangi la ureche (pumnii nici nu-i mai pun la socoteala). E aproape imposibil sa mai dai peste un film cu o incaierare marinareasca, cinstita.
Si, apropo de asta, imi amintesc cea mai faina scena de bataie, reala si autentica, de care am auzit. Mi-a spus-o chiar eroul ei, un amic (astazi un avocat respectabil, nu-i pot da numele, ca se supara):
Mergea cu citiva prieteni la un chef, intr-un cartier marginas al Iasului. Noaptea tirziu. In fata unui bloc, la scara, erau citiva baieti care jucau carti. Unul a ridicat capul si i-a strigat amicului meu: „Mai tunde-te, bai, pletosule!”. Asta, bazat pe fratii lui, s-a facut leu: „Ce, ma, esti smecher? Hai s-o frigem, daca vrei!”… Ala a vrut. Si, mai grav, a vrut toata gasca de la bloc, tabarind pe ei. S-au incaierat ca la Podu’ Inalt, care cum se intilneau fata in fata. Amicul meu a avut noroc. La el n-a venit decit un singur tip, unul slabut, cu o sapca rosie pe cap. I-a tras un pumn in nas din prima, dar n-a cazut. S-a aruncat infuriat spre el. S-au apucat strins ca la box, atunci cind nu mai ai putere, si s-au rostogolit dincolo de gardul viu din fata blocului, pumnindu-se pina au ramasi lati, intr-o parte si-n alta. Dupa gard, intuneric bezna. Aproape liniste. Nu se auzea decit zgomotul masinilor trecind rar, pe strada. Prietenii lui – a aflat mai pe urma – fugisera care-ncotro, insotiti de urmaritori. Lui ii curgea singe din nas si a ramas intins pe spate, cu bratul in sus, cumva bucuros c-a scapat ieftin, fara sa aiba nimic rupt. Nu departe de el, aude un strigat infundat: „Ba, sepcuta mea e cumva la tine?”… A tacut ceva timp, s-a uitat in jur si pe urma a spus: „Nu, n-o vad, e prea intuneric! Da’ cind ai cazut in boscheti o mai aveai pe cap?”… „Nu mai tin minte – i-a raspuns, icnind, fostul adversar. Parca”… S-au ridicat si au cautat-o impreuna. A gasit-o amicul meu, agatata in boscheti. I-a intins-o. „Multumesc – i-a spus ala –, tin mult la sepcuta asta, ca o am de la gagic-mea. Da’ tu ce cauti la ora asta pe-aici?”… „Ma duc la o petrecere”… „Fugi! Daca se intorc ai mei, te fac varza.”