Stiu, dar inca nu spun. Parca cel mai crunt incercat a fost bietul Ulise. Insa nici lui Oedip nu-i fu mai moale. Si nici amorezului Tristan cu tot cu Isolda lui. Iaca o spicuire la intimplare, cuvint de cuvint, in transcriere directa. Copii, aveti lagatura!
Cugetari despre Ulise: „Romanul incepe cu caderea Troiei. Troia era o cetate care a fost invinsa de catre Ulise si oamenii sai. Greci ca sa-i pacaleasca pe romani lasindu-le un cadou, mai precis un cal troian. Romani introduc acest cal troian in cetate pacalindu-se singuri. Noaptea greci au atacat cetatea, bine inteles invingind-o”. Si: „Ulise este un erou dionisiac. El este eroul principal din Odisea. El este conducatorul tarii Itaca. In Odisea de Socrate, motivul principal este gnostos. Ulise, eroul este ghidat tot timpul si sfatuit de catre Afrodita, zeita frumusetii, care il protejeaza si il ghideaza pas cu pas. El credea ca ea il ajuta asa din proprie initiativa, fara sa-si dea seama de fapt ca ea este indragostita de el”. Sau: „Ulise este un erou odisiac fiind nerabdator sa paraseasca insula lui Calypso. Plingind pe mal Ulise este imaginea filosofului nerabdator sa scape de aici: sufletul intelectualului nu poate suferii sa fie inchis in acest invelis”. „Nimfa in opera lui Homer inseamna ceva josnic”.
Plus crimpeie despre Oedip: „Inca de la inceput trebuie mentionat faptul ca Oedip, prin faptele pe care le-a facut, il putem numi un «adevarat erou». Trist este inca ca acesta nu este un erou oarecare, ci face parte din categoria eroilor tragici. Dupa cum spune si titlul Oedip rege, acesta a fost un erou in adevaratul sens al cuvintului. Daca ar fi sa parafrazam faptele lui Oedip, putem trage o concluzie: nu cred ca mai exista in zilele noastre o persoana, indiferent carui sex ii apartine, care ar fi dispusa sa se sacrifice precum Oedip. Pentru noi este un model, un exemplu pe care ar trebui sa-l urmam atit in viata de zi cu zi, cit si in viata cotidiana, in munca”. „Intr-o zi pe cind mergea cu impreuna cu prietenul sau de pahar, in cale le apare un batrin pe care Oedip, considerindu-l inutil il ucide. Acest roman are un sfirsit tragic”.
Sau cite ceva despre amorezii medievali: „Dupa ce vintu se mai potolise Tristan ancoreaza corabia pe un tarm si fiind satui de atita mare marinarii si cei o suta de cavaleri se coboara. Pe corabie ramine doar Isolda cu serviitoarea sa. La ele vine Tristan cerind vin”. Dar si: „Romanul Tristan si Isolda este un roman de dragoste/iubire si de pasiune. Acest roman ne prezinta iubirea dintre Tristan si Isolda, o iubire impartasita cu multe greutati. Acest roman este un roman de iubire si pasiune bazat pe paricid si incest”. „Tristan si Isolda traiesc in pustietate pina isi dau seama ca nu-si ofera conditii si o aduce regelui, dar tot se intilnesc noaptea sub un copac in gradina. In final cei 2 se despart si mor”.
Vreti sa aflati de ce n-am facut stop cardiac, de ce n-am intrat in depresie si n-am luat calmepam sau macar extract de sunatoare ca sa-mi revin? Si de ce, dimpotriva, dupa ce am citit toate lucrarile, am tras adinc aer in piept, m-am gindit bine si am inceput sa ma bucur? Reveniti peste o saptamina.