
Care e cea mai ciudata chestie pe care ai prizat-o vreodata?
Parul de pisica, pe care il prizez zilnic.
Cum ti se par intrebarile de acest gen?
Enervante si foarte facile.
In momentul in care ai inceput sa scrii proza, ai prevazut si astfel de intrebari? Te-ai asteptat ca literatura ta sa fie abordata si astfel?
Ma asteptam intr-un fel, dar nu credeam ca o buna parte a celor care imi vor vedea cartile se vor raporta la ele „doar asa”.
Ce ai fi vrut sa se vada si nu s-a vazut?
Pina la urma s-a vazut „tot”, dar nu de toti. Dar asta nici nu mai conteaza. Eu nu sint Lenin ca sa luminez lumea.
Cit reprezinta din biografia ta reala ce se intimpla in trilogie?
Mult, as putea spune ca totul, pentru ca ceea ce am eu in cap e realitatea mea, chiar daca poate nu mi s-a intimplat niciodata „in realitate”. Dar daca te intereseaza lucruri chiar reale, uite, tatal meu nu e poponar si mama mea nu e curva, spre deosebire de parintii personajului meu.
Nu ma intereseaza chiar lucrurile reale, ci mai degraba cind simti nevoia sa ajustezi realitatea si in ce sens.
Nu pot sti totul, nu pot vedea totul, dar, in schimb, restul ce nu e totul poate fi imaginat, daca ma intereseaza. Atunci cind vreau sa dau impresia de real.
Daca romanele tale ar fi traduse in Olanda, care crezi ca ar fi elementele de noutate pentru cititorul de acolo?
Limba romana. Nu stiu, nu sint familiarizat cu literatura olandeza.
Ai vreo preferinta pentru o anumita literatura? Ce te atrage spre aceasta? Ce cauti intr-o carte?
Imi plac cartile „curate”. Adica acele carti in care simti profesionalismul autorului. Cind nu-ti vine sa dai vreun sfat. Desi, uneori, scriitura caraghioasa, naiva e delicioasa.
In afara de experientele high, ce crezi tu ca ramine din cartile tale?
Eu stiu ce scriu, nu ce ramine. „Experientele high”, cum le spui tu, sint doar un mic element din constructia prozei mele si mi-ar parea rau daca doar asta s-ar vedea. Dar eu nu pot controla si lectura, fiecare cititor vede ceea ce asteapta, ceea ce vrea sau ce-l deranjeaza.
De cite ori iti citesti manuscrisul inainte de a-l trimite la tipar? Dar dupa ce apare cartea? O citesti?
De foarte multe ori. Cind e vorba de proza. La poezie e altfel. In schimb, imi citesc mai des poezia decit proza, dupa editare.
Cum scrii? Scrii de mina, la computer? Ai agende, iti faci fise de personaje? Ai un anumit ritual? Scrii, de exemplu, doar dimineata sau doar seara, doar cu cafea sau doar cu bautura?
Scriu la computer, pentru ca am un scris mizerabil. Desi o parte din Cactusi albi… a fost scris de mina. Nu am nici un ritual, dar beau multa cafea, in nici un caz alcool.
Cit crezi ca vor mai trece drept exotice astfel de subiecte in literatura noastra?
Nu cred ca am scris o literatura exotica. Am scris pur si simplu literatura. Cu „literatura noastra” e iarasi o problema. De exemplu, un regizor de teatru credea si el ca are „lumea lui”.
Spui „cu literatura noastra e iarasi o problema”. Poti sa detaliezi?
Literatura nu e a noastra – cum ar zice Stefan cel Mare.
Adica?
Cred ca am fost destul de explicit. Literatura e doar literatura, nu e altceva daca e scrisa in comuna Petresti sau in satul Livada. Nu poate fi a noastra, a voastra, a lor.
De ce iti place/ nu-ti place filmul Trainspotting?
Imi plac mult efectele si muzica.
Cit de bine ies la transcrierea artistica experientele-limita? Ce arta le serveste mai bine din acest punct de vedere?
Uneori ies cu mult mai bine decit in realitate. Pentru ca ai timp, ceea ce nu se intimpla de multe ori in situatii limita. Fiecare arta le serveste in felul ei. Poate ca street art-ul cel mai bine, caci combina culoarea cu textul.
Daca nu ai fi scris, ai fi facut street art? Reprezinta arta pentru tine o urgenta, in sensul ca ti-ar fi mai greu daca nu te-ai putea exprima intr-un mod artistic?
Fac street art. Pur si simplu ma simt prost cind nu fac ceva. De parca timpul ar trece aiurea.
Cistigi din arta? Stiu ca e o intrebare pe care multi o urasc, dar pina la urma zic eu ca e normal, in acest moment, sa vorbim si despre asta.
Cistig respect, ura, admiratie si dispret. Imi cistig linistea personala, chiar daca e ceva de moment. Cind o sa cistig si altceva, am sa-ti spun.
Folosesti multi termeni argotici de provenienta rusa. De ce ai simtit nevoia sa-i subliniezi in text? Dar dictionarul de la sfirsit? Nu ti-e teama ca ti se va reprosa ca toate aceste cuvinte exotice sint, de fapt, artificiale si puse acolo doar pentru a da bine? Cit la suta din acest dictionar chiar folosesti in conversatii?
Argoul nu e artificial, pentru ca el exista. Tu, daca ai fi mecanic-sef, ai vorbi o romana literara? Limba romana, vrea nu vrea, contine si argoul basarabenilor. Pe care nu l-am inventat eu. Si da, acest argou din romanele mele e pus acolo pentru a da bine, pentru a crea o atmosfera veridica. Cit despre dictionarul de la sfirsitul Bong-ului, a fost optiunea editurii. Daca ai observat, in primele mele romane nu exista nici un dictionar.
De ce o trilogie?
Pentru ca am simtit ca mai aveam multe de spus in aceeasi directie cind am terminat Pizdet-ul.
Ce le raspunzi celor care vor spune ca ai scris carti despre si pentru prieteni?
Au dreptate, intr-un fel. Scriu pentru oameni cu care am aceeasi stare de spirit.
Nu crezi in universalitatea literaturii? Nu iti doresti armate de cititori? Ai fantezii din acestea, tipice scriitorilor romani?
Nu, nu cred. Literatura devine universala atunci cind e moarta. E ca si monumentele. I se ridica monument doar unui om mort, fie el si erou.
Care e cea mai neplacuta reactie, din partea criticii literare sau a cititorilor, cu care te-ai confruntat? Dar cea mai placuta?
Cea mai placuta reactie a fost din partea tatalui meu. Imi pare rau ca nu a vazut si Bong-ul. Mi-a placut si reactia celuilalt tata al meu, Paul Goma. Cit despre reactii neplacute… sint necesare, de obicei rid cind citesc o cronica la vreo carte de-a mea, dar in care se vorbeste despre cu totul altceva. Ma deranjeaza cind in loc de o analiza a textului vad o analiza a persoanei mele. Si asta fara sa fac cunostinta cu autorul cronicii.
De ce il numesti pe Paul Goma „celalalt tata al meu”? L-ai cunoscut? Cum? Care a fost reactia lui?
Pentru ca am o poezie care se numeste Taticul meu Paul Goma. A venit de la asemanarea dintre tatal meu si Paul Goma. Dupa care ne-am scris o perioada si m-am bucurat cind, mai in gluma, mai in serios, Paul Goma a inceput sa-mi zica „fiul meu”.
Esti un scriitor basarabean sau un scriitor roman? Cit de ok ti se pare sa pui problema asa?
Nu e ok. Tu esti o scriitoare munteanca sau ardeleanca?
Daca chiar exista o diferenta intre literatura de dincolo si de dincoace de Prut, pe ce se bazeaza ea?
Se bazeaza pe Prut. O fi existind o diferenta, desigur. Dar si acolo, si aici sint prea multe tipuri de scriitori. Si nu e relevant. Ce sa-ti spun? Ca basarabenii au avut o portita directa la literatura rusa? Ca unii degeaba au avut-o?
Urmaresti ce se scrie acum in Basarabia? Care ar fi calitatile si defectele literaturii scrise dincolo de Prut?
Urmaresc, in sensul ca citesc revistele culturale ce ajung la mine, citesc „Tiuk!”-ul unde publicam multi scriitori valorosi, tineri sau nu. Calitatile si defectele scriitorilor basarabeni nu se deosebesc de cele ale „romanilor”. Doar si basarabenii sint romani, tu ce crezi?
Bineinteles ca sint romani. Pe de alta parte, zic eu, contextul geopolitic ne marcheaza, atit pe noi, cit si arta noastra, indiferent daca vorbim de literatura sau film. Nu ti se pare?
Asa o fi, daca spui tu. Bine, m-ai convins, sint minoritar. Am sa intru in UDMR. De altfel, ma inteleg bine cu Peter Eckstein.
Dar ce se scrie in Romania? Ce iti place si ce nu?
Nu pot vorbi chiar atit de general. Imi plac separat scriitorii, fara gastile lor. Nu tine nici de virsta, judet sau profesorii pe care i-au avut. Imi place profesionalismul – am mai spus-o. Altfel, tot romanul s-a nascut poet.
Da-mi niste exemple de scriitori care iti plac, „fara greselile lor”.
Pai sa incepem cu Raymond Federman. Si sa terminam cu Stefan Bastovoi aka Fratele Savatie.
Cum este sa locuiesti in Cluj? Ti-ai dorit vreodata sa vii in Bucuresti? Cum s-ar schimba viata ta artistica daca ai veni in Bucuresti?
Am locuit o perioada in Bucuresti. In Salajan, la frate-meu, am scris Pizdet-ul. Cind am terminat facultatea, am venit la Bucuresti. In Bucuresti e problema timpului, nu stiu cit timp as avea sa scriu, in rest nu cred ca mi-ar schimba cumva „cursul vietii”.
Cind ai venit in Romania? Cum era Romania atunci si cum era Basarabia?
In ‘97. Era cam la fel, doar ca in Romania au aparut sau erau pe cale sa apara manelele. In Moldova au aparut un pic mai tirziu, duse cu autocarul. Daca tot vorbim despre cum „e la noi” si „cum e la voi”, prostia e contaminabila, din punctul asta de vedere sintem chiar la fel.
„Nu-mi place sa am literatura de sertar”
Cum au fost receptate cartile tale in mediul literar din Republica Moldova? Esti citit acolo?
Da, sint citit si acolo. „Mediul literar” e prea mult spus si nu ma intereseaza. De fapt, e un bar al Uniunii Scriitorilor. Si scriitorii isi vad fiecare de treaba.
Unde se simte cel mai bine Alexandru Vakulovski: in poezie, teatru sau in proza? Dar cel mai rau?
In toate ma simt bine atunci cind scriu. E rau atunci cind trece un timp fara sa scriu.
Si trec perioade lungi in care nu poti scrie? Iti dai seama cind se porneste? Crezi in inspiratie sau mai degraba in munca, pentru ca „pofta vine mincind”?
Poate ca perioadele in care nu scriu nu sint foarte lungi, dar asa mi se par mie. De exemplu, daca am terminat un roman si inca nu a fost editat, nu ma pot ocupa de urmatorul. Nu-mi place sa am literatura de sertar. Cred in inspiratia pe care scriitorul si-o face. Caci poti fi si prost inspirat.
Ce urmeaza dupa trilogie?
Urmeaza un roman, Salvati-ma la Rosia Montana, poezie, un jurnal video, un proiect de teatru, apoi mai vedem.
Pina la urma, ce inseamna pizdet si care e povestea acestui cuvint, daca are una? Sau a ajuns pur si simplu intimplator la literatura ta?
Pizdet inseamna stare extremala. Poate fi si de bine, si de rau. Dar mai simplu ar fi sa te uiti pe dictionarul de pe www.123urban.ro. Cam aia e.
Playlist
Ce vreau eu sa ascult acum:
» Auktyon – Doroga
» Zemfira – Beskonechnosti
» Luna Amara – Albastru
» Sepultura – Roots
» Guerrillas – Neviju tebia maia strana
» The Mushroom Story – Emo rap
» Kruiz – Time
» Placebo – Twenty Years
» Trauma – Shah Mat
» Grimus – Protect me from what I want
…sau asa ceva, depinde de zi…