Director interimar al Administrației Fondului Cultural Național, director interimar al Institutului Național al Patrimoniului, secretar de stat în Ministerul Culturii, director și secretar general al Institutului Cultural Român, membru supleant și membru plin în Consiliul de Administrație al TVR, președintele Fundației Colegiului Național de Apărare, deținător de două doctorate plagiate și pe cale să obțină un al treilea la Academia Națională de Informații, instituție universitară a SRI. Aceasta este biografia impresionantă a lui Cristian Petcu, cel nominalizat săptămâna trecută de PNL pentru a fi din nou membru în Consiliul de Administrație (CA) al Televiziunii Române (TVR). Impresionantă și în același timp controversată.
Criterii ambigue și o gâlceavă
Cristian Petcu a lucrat în ultimul deceniu numai la stat și numai în poziții privilegiate, deși a fost implicat în două scandaluri importante în tot acest timp. Carieristul care cade mereu în picioare și își găsește un loc călduț pe bani publici s-a remarcat prima dată în 2011, pe când era director interimar al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).
Am scris atunci, în „Suplimentul de cultură“, în articolul Criterii ambigue și o gâlceavă înaintea noii sesiuni de finanțare la AFCN, în care arătam că instituția a lansat în martie 2011 o nouă sesiune de finanțare a proiectelor editoriale, extrem de criticată tocmai de către editori. Aceștia au contestat criteriile „ambigue și puțin relevante“ după care urmau să fie selectate lucrările finanțate din bani publici și au acuzat birocrația care însoțea participarea la concurs, în comparație cu sumele simbolice alocate pentru proiectele importante. Prin urmare, unii reprezentanți ai asociațiilor editurilor au cerut la acea vreme chiar desființarea AFCN.
Concret, reprezentanții editorilor au contestat faptul că, în regulamentul propus în mandatul lui Cristian Petcu, AFCN a introdus câteva criterii de evaluare considerate „greu cuantificabile, ambigue și cu puțină relevanță“, precum: abordarea unor teme și motive culturale care vizează diferențele și diversitatea culturală; evaluarea fragmentului/ fragmentelor din titlul/ titlurile propuse; stimularea publicațiilor de nișă; existența unei pagini de internet proprii (potrivit unei adrese a Federației Editorilor din România către AFCN).
Apariția articolului în „Suplimentul de cultură“ despre acest scandal l-a supărat la culme pe Cristian Petcu. Acesta m-a chemat la sediul AFCN pentru a mă certa. În primul rând, l-a deranjat cuvântul gâlceavă din titlul textului publicat. „Ce gâlceavă există la Administrația Fondului Cultural Național? Editorii, de când au văzut că bugetul pentru carte e anul acesta de 3,4 milioane de lei, au lăsat-o baltă cu scandalul. Criterii ambigue? Păi, cei care le reclamă sunt aceiași care le-au creat“, a fost replica directorului interimar. Managerul a afirmat că normele după care s-au finanțat în acel an proiectele editoriale au fost create după indicațiile date chiar de editorii de carte.
Întâlnirea cu mine nu a fost suficientă pentru cel care s-a dovedit ulterior foarte agresiv cu jurnaliștii. Cristian Petcu l-a sunat personal și pe redactorul-șef al „Suplimentului de cultură“, George Onofrei, căruia i-a cerut cu aroganță să îi spună dacă știe ce înseamnă cuvântul „gâlceavă“.
Două teze de doctorat cu teme similare
Al doilea scandal în care s-a remarcat Cristian Petcu a fost cel al unui dublu plagiat. Jurnalista Sidonia Bogdan a dezvăluit în 2014 în cotidianul „România liberă“ că pe atunci secretarul de stat în Ministerul Culturii a obținut două titluri de doctor în două domenii diferite, Istorie și Teologie, folosindu-se de două teze care ar fi conținut într-o proporție covârșitoare același text.
Cristian Petcu a obținut titlul de doctor în Istorie în 2009, cu o teză intitulată Guvernarea Miron Cristea, pe care a susținut-o la Universitatea Valahia din Târgoviște, iar un an mai târziu a reușit să devină și doctor în Teologie, la Craiova, cu o teză care avea o temă asemănătoare cu prima: Organizarea Bisericii Ortodoxe Române în perioada interbelică (1918-1940) și bazele ei canonice.
Cele două teze ridică însă mai multe semne de întrebare în privința corectitudinii cu care au fost redactate. În primul rând, din compararea celor două reiese faptul că cel puțin 35 de pagini absolut identice ar fi fost folosite în ambele. De altfel, chiar Cristian Petcu citează în teza în teologie fragmente din lucrarea sa în istorie. Apoi, „România liberă“ a arătat că demnitarul a preluat fraze, paragrafe și chiar pagini întregi, fără să schimbe nimic și fără să folosească ghilimelele, din alte surse pe care le menționează doar în notele de subsol. Din punct de vedere al standardelor academice, metoda nu-l absolvă pe secretarul de stat de acuzația de încălcare a deontologiei științifice.
Cristian Petcu s-ar fi folosit, cel mai frecvent, de munca altor autori, precum Antonie Plămădeală (Contribuții istorice privind perioada 1918-1939), Ion Rusu Abrudeanu (Dr. Miron Cristea), Mircea Păcurariu (Istoria Bisericii Ortodoxe Române), arhid. prof. dr. Ioan N. Floca (Drept Canonic Ortodox, legislație și administrație bisericească).
În ciuda acestor dezvăluiri, din 2014 nimeni nu a sesizat CNATDCU cu privire la cele două plagiate. Abia după nominalizarea de săptămâna trecută pentru poziția de membru al CA al TVR a fost depusă o sesizare în acest sens.
Cum am fost dat afară din Ministerul Culturii de către bugetarul carierist
Din nou, publicarea articolului despre cele două teze suspectate de plagiat l-a înfuriat pe Cristian Petcu. Când am mers la o discuție pe această temă cu domnia sa, la Ministerul Culturii, secretarul de stat a reacționat violent. M-a și luat prin surprindere faptul că, în clădirea Ministerului Culturii fiind, demnitarul m-a întâmpinat cu un agresiv: „Dar v-ați înmulțit între timp“.
Eu am răspuns calm: „Un pic, da“, crezând, naiv, că secretarul de stat din fața mea face o glumă care să destindă o întâlnire ce se anunța oricum încinsă. Mă înșelam cât se poate de tare. „Așteptam o singură persoană, ca atare o să ne ținem de cuvânt“, a dictat Cristian Petcu, de la înălțimea funcției sale de bugetar al statului român. „Nu puteam vorbi doi la telefon“, am încercat eu un răspuns deștept, cu naivitatea tocmai făcută țăndări.
De fapt, ce se întâmplase. Sidonia Bogdan, cu care lucram pe atunci la „România liberă“, l-a contactat inițial telefonic pe secretarul de stat pentru a-i cere un punct de vedere pe tema doctoratelor, iar acesta i-a explicat că preferă o discuție față în față. Jurnalista a acceptat, dar nu i-a precizat că vom fi doi reporteri prezenți la întâlnire, fie și pentru faptul că i s-a părut un amănunt irelevant. Totuși, Cristian Petcu s-a ținut tare pe poziție. „Eu am întrevedere cu o singură persoană, nu m-ați anunțat altfel de ieri.“
Nu am apucat să îi răspund, că secretarul de stat a chemat pază. Mi-a mai ieșit, din toată argumentația mea, doar un: „Glumiți, nu-i așa?“. Nu, nu glumea. „Eu vreau să vorbesc doar cu domnișoara“, a ținut-o pe-a lui. „Cum vine asta?“, am început eu să mă enervez. „Nu înțeleg de ce mă dați afară“, o tot țineam eu. „Stimate domn“, a tranșat Cristian Petcu, „stimate domn, așa“. Discuția cu Cristian Petcu, doctor in istorie și teolog, secretar de stat în Ministerul Culturii, s-a încheiat cu un sec: „Paza, ia-l pe dumnealui“.
Am filmat atunci întâmplarea cu o cameră ascunsă, iar episodul a fost relatat pe larg atât în „România liberă“, cât și în „Suplimentul de cultură“.
Softul anti-plagiat care nu e garantat 100%
După criticile publice apărute săptămâna trecută cu privire la nominalizarea sa pentru CA al TVR, Cristian Petcu a trimis un drept la replică către Hotnews, în care a afirmat că este acuzat pe nedrept. „Doresc să menționez că desemnarea mea ca opțiune pentru ocuparea poziției de membru în Consiliul de administrație al SRTv s-a făcut cu respectarea prevederilor actelor statutare și Codului de integritate ale Partidului Național Liberal, prin considerarea experienței profesionale proprii acumulate în decurs de aproape zece ani în instituții culturale de prestigiu (director AFCN, director general al Institutului Național al Patrimoniului, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, director și secretar general în cadrul ICR), dar și a faptului că am mai fost nominalizat pentru ocuparea unei poziții similare în două rânduri; ca membru plin și ca membru supleant în cadrul aceluiași Consiliu de Administrație. Totodată, voi solicita instituțiilor abilitate verificarea lucrărilor mele de doctorat, pentru a fi eliminată orice suspiciune de plagiat“, a scris Cristian Petcu.
Acesta a menționat că a obținut din partea celor două universități unde și-a luat doctoratele, Universitatea din Craiova și Universitatea Valahia din Târgoviște, câte un document care atestă că lucrările nu ar fi fost plagiate.
Potrivit actelor respective, analiza celor două teze s-a făcut cu un program pus la dispoziție de site-ul sistemantiplagiat.ro, din care reies similitudini cu alte lucrări între 5 și 7%.
Numai că programul de verificare, online, face comparații doar cu alte volume încărcate în baza sa de date sau aflate pe internet. Prin urmare, dacă o persoană preia pasaje dintr-o carte care nu se află și electronic în baza de date, programul, evident, nu o poate identifica. De altfel, proprietarii site-ului menționează acest lucru.
„Sistemul va căuta cazurile de plagiat în bazele de date disponibile. Totuși, nu există nici o garanție de 100% că toate asemănările dintre textele existente vor fi detectate. Acest fapt se datorează în principal dinamicii structurii internetului, precum și faptului că nu există browsere 100% eficace“, arată un disclaimer al sistemantiplagiat.ro
Ludovic Orban îl apără pe Cristian Petcu
Președintele PNL, partidul care l-a nominalizat pe Cristian Petcu pentru Consiliul de Administrație al TVR, i-a luat apărarea acestuia, declarând că acuzațiile de plagiat nu ar fi fost niciodată dovedite oficial. „Desemnarea candidaților PNL pentru Consiliul de administrație al TVR s-a făcut în cea mai democratică modalitate cu putință, prin anunțarea selecției în tot partidul, prin asigurarea dreptului de a candida pentru orice membru cu preocupări în domeniu, cu respectarea criteriilor de integritate, cu asigurarea posibilității pentru toți candidații de a își susține candidaturile în fața membrilor Biroului Executiv și prin desemnarea candidaților prin vot secret; 2. În competiție s-au înscris 30 de candidați care au respectat condițiile statutare de candidatură ( inclusiv cele de integritate); 3. Pentru a spune despre cineva că a plagiat, conform criteriilor de integritate ale PNL, acest plagiat trebuie constatat de organismul abilitat prin lege să decidă dacă o lucrare este sau nu este plagiat; 4. Odată exercitat votul în condițiile statutare, candidații desemnați sunt cei care vor fi trimiși către comisiile de specialitate ale Parlamentului; 5. Vă asigur ca reprezentanții noștri la TVR vor căuta să transforme în bine televiziunea publică“, a scris Ludovic Orban pe contul de Facebook al jurnalistei Emilia Șercan, cea care a anunțat prima decizia PNL de a-l nominaliza din nou pe Cristian Petcu pentru CA al TVR.
De asemenea, liderul liberal a afirmat că „în ce mă privește, eu nu pot să resping candidatura unui coleg doar pe bază de impresii“.
Cristian Petcu a mai făcut parte din Consiliul de Administrație al TVR și în 2014, inițial ca membru supleant, desemnat tot de către PNL. Un an mai târziu, a devenit membru plin după retragerea lui Andrei Muraru.
Al treilea doctorat, de la SRI
Cristian Petcu are mai multe legături în zona SRI și de securitate națională. Astfel, din 2015, acesta a devenit președinte al Fundației Colegiului Național de Apărare, o organizație înființată în 1993. Membrii ei sunt, în principal, absolvenți ai Colegiului Național de Apărare, potrivit site-ului fundației. Iar principalul său scop, potrivit statutului, constă în „participarea la realizarea idealurilor și intereselor naționale în domeniul securității și apărării naționale a României, încurajând menținerea securității colective, promovarea democrației și a statului de drept și asigurarea convergenței cu principiile europene de securitate“.
Printre evenimentele organizate de-a lungul timpului de Fundația Colegiului Național de Apărare se numără „Aspecte ale securității în sud-estul Europei la începutul mileniului trei“, „Procesul globalizării și securitatea“, „Informația – catalizator al avantajului competitiv pe piața unică din Uniunea Europeană“. Organizația primește și bani de la stat, fiind declarată de utilitate publică.
În plus, Cristian Petcu s-a înscris pentru a obține și cel de al treilea titlu de doctor, de data aceasta de la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“, aflată în administrarea Serviciului Român de Informații. Instituția se folosește de școala sa doctorală pentru a crea o rețea de influență în societatea românească, având ca absolvenți foști vicepremieri, procurori sau politicieni.
Ministrul Barbu ar fi vrut să îl demită
Fostul ministru al Culturii Daniel Barbu a recunoscut într-un cadru restrâns că ar fi refuzat să-i acorde vreo atribuție lui Cristian Petcu, pe când acesta era secretar de stat în același minister, chiar dacă ambii proveneau din PNL, deoarece nu l-ar fi considerat potrivit pentru funcția pe care o primise. Fostul șef de la Cultură ar fi cerut inclusiv destituirea colegului său, „dar demersul a fost fără succes“, după cum s-a exprimat Daniel Barbu.
1 Trackback