Era normal ca programul "Sibiu 2007" sa surprinda. Chiar daca viata culturala a Sibiului a fost intotdeauna bogata, prin spectacolele oferite de Teatrul National "Radu Stanca" si de Filarmonica de Stat, numarul mare de evenimente care s-au succedat intr-un timp foarte scurt a fost de natura sa surprinda atit publicul sibian, cit si oaspetii care au participat la aceste evenimente.
Diversitatea evenimentelor a fost, de asemenea, surprinzatoare pentru unii, coordonatorii programului incercind sa selecteze proiecte din cele mai variate domenii culturale si artistice. Dar cred ca ce a surprins in mod placut pe toata lumea a fost calitatea actului artistic prezentat la Sibiu. Incepind cu concertul extraordinar al Philharmonie der Nationen din deschiderea anului cultural, continuind cu Nicholas Simion, Scaligero, si trupe de teatru si muzica foarte apreciate, Sibiul a reusit sa depaseasca asteptarile celor care au decis sa petreaca alaturi de noi chiar si numai un sfirsit de saptamina. Nu in ultimul rind, numarul acestor evenimente a constituit o surpriza placuta. In primele sase luni ale anului au fost prezentate publicului aproximativ 600 de evenimente culturale. Acestea s-au bucurat de aprecierea publicului care a ales de fiecare data sa participe in numar mare.
Un program de o asemenea amploare poate fi un fel de animal salbatic greu de stapinit chiar si in tari cu experienta in managementul cultural. Au existat si neimpliniri sau evenimente greu de controlat?
Intotdeauna evenimentele de o mare amploare si cu o expunere larga la nivel national si international reprezinta o provocare pentru orice organizator. Consider ca Sibiul a facut fata cu succes acestei provocari. Organizatorii au dovedit ca, indiferent de elementele neprevazute sau dificile care au aparut, au stiut sa se adapteze din mers, au stiut sa invete pe parcurs. Sibiul, spre deosebire de Luxemburg, spre exemplu, nu a avut avantajul experientei trecute. Luxemburgul a mai organizat un astfel de program in urma cu citiva ani. Dar consider ca am reusit sa facem publicul sa se simta bine si sa primeasca un act cultural cu adevarat de calitate.
Eram obisnuiti sa privim cultura ca pe o Cenusareasa, in prezenta careia parea aproape obscen sa vorbim de fonduri, si mai ales de lipsa lor. Sibiul schimba mentalitati? In ce fel poate fi influentata economia unei zone, gratie unui proiect cultural?
Sibiul este un exemplu fericit. Am dovedit ca un oras relativ mic se poate distinge prin cultura, poate atinge standardele europene in ceea ce priveste actul cultural si calitatea acestuia. Bineinteles ca in demersul nostru am beneficiat si de sprijinul partenerilor si sponsorilor. Cel mai important pas a fost invitatia partenerilor nostri din Luxemburg de a participa in 2007 la acest program impreuna cu ei. Chiar daca Romania nu era inca un stat membru al Uniunii Europene in 2004, cind Sibiul a primit acest statut, invitatia prietenilor din Luxemburg a facut posibil acest lucru. Beneficiem in demersurile noastre de sprijinul a sase sponsori: BCR, Automobile Bavaria, Ambient, Atlassib, Zentiva si Scandia, parteneri ai programului „Sibiu 2007” care au inteles importanta sprijinirii culturii si imaginii unui oras. In organizarea programului cultural, Sibiul a beneficiat si de ajutorul Guvernului, care a alocat fonduri prin intermediul Ministerului Culturii. Cu sprijinul tuturor partenerilor, Sibiul a dovedit ca se poate. Imaginea Sibiului a fost imbunatatita in ultimii ani, atit prin lucrari de infrastructura, dar mai ales printr-un act cultural de calitate oferit publicului.
Care considerati ca este marele cistig al Sibiului de pe urma statutului de Capitala Culturala?
Cred ca cel mai mare cistig al Sibiului in urma derularii programului „Sibiu – Capitala Culturala Europeana” este o vizibilitate mult mai mare pe care orasul o are atit pe plan national, dar mai ales pe plan international. Prin intermediul programului, Sibiul a avut ocazia de a se face remarcat prin cultura si prin specificul sau. Statutul de Capitala Culturala Europeana a coincis in mod fericit cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, astfel ca Sibiul a pasit alaturi de Romania in Uniunea Europeana si prin intermediul culturii. Consider ca perceptia pe care europenii o au despre Romania poate fi mult imbunatatita, cultura fiind una dintre modalitatile de a realiza acest lucru. Un alt cistig al Sibiului este numarul de turisti in permanenta crestere. Sibiul a fost puternic promovat, iar rezultatul acestei actiuni ar fi cel putin dublarea numarului de turisti pe care ii va primi. Prin urmare, programul „Sibiu 2007” isi va aduce contributia si la dezvoltarea domeniului turistic, un domeniu economic care nu a fost exploatat corespunzator pina acum. Sibiul este un oras cu adevarat frumos si sint sigur ca turistii sint placut surprinsi. La fel de important, un cistig evident pe care Sibiul il va avea dupa anul cultural 2007, este experienta pe care operatorii culturali o vor acumula in domeniul managementului cultural.
Care sint asteptarile dvs. de la a doua jumatate a anului?
Cred ca cele 600 de evenimente care vor urma in a doua parte a anului cultural 2007 vor putea, prin calitatea lor, sa atraga cel putin la fel de mult public. Tot mai multe propuneri de evenimente pentru a fi incluse in agenda culturala a anului 2007 parvin coordonatorilor programului „Sibiu 2007”. Acest fapt nu poate decit sa ne bucure, operatorii culturali confirmind astfel ca valoarea programului este una foarte mare. Consider ca cea de-a doua jumatate a anului 2007 va aduce in Sibiu un numar si mai mare de turisti care vor alcatui publicul pentru evenimentele culturale. Cred ca target-ul campaniei de promovare va fi atins catre sfirsitul verii, cind Sibiul se va confrunta cu un nou virf al sezonului turistic. Speram ca cea de a doua jumatate a anului cultural va consolida imaginea buna pe care Sibiul a creat-o la nivel international.
Capitalele Culturale Europene ale anilor viitori si-au manifestat interesul pentru ceea ce se petrece acum la Sibiu?
Biroul de Coordonare al Asociatiei Sibiu 2007 a primit vizita colegilor din orasele Pecs din Ungaria si Essen din Germania, orase carora le-a fost conferit titlul de Capitala Culturala Europeana pentru 2010. Orasul Pecs a fost prezent deja in Sibiu cu un proiect pe care l-a prezentat in martie. De asemenea, am primit vizita colegilor din orasele Kosice (Slovacia, oras candidat pentru 2013), Burgos (Spania, oras candidat pentru 2016) si Malaga (Spania, oras candidat pentru 2016). Ne-am bucurat de fiecare dintre aceste vizite, coordonatorii Sibiu 2007 avind ocazia sa realizeze un schimb de experienta cu omologii din alte orase candidate pentru acest titlu.
Cea mai mare multumire si cel mai mare regret, la jumatatea drumului?
Cea mai mare satisfactie pentru organizatori cred ca este raspunsul pe care l-am primit din partea publicului, care a fost intotdeauna unul pozitiv. Dar si imaginea Sibiului, care s-a facut remarcata peste granite prin calitatea programului. Regrete nu pot sa spun ca sint. Pina acum, programul s-a desfasurat bine si cred ca operatorii culturali au avut capacitatea de a invata pe parcursul evenimentelor.