Leipziger Buchmesse - Târgul de Carte de la Leipzig s-a desfăşurat în perioada 15-18 martie, eveniment la care România a fost ţară invitată de onoare. „Zoom in România“ a fost motto-ul sub care, la standul României, dar şi în alte spaţii cunoscute din oraş, au avut loc peste 60 de evenimente care au promovat autorii români contemporani şi cultura română. Cu o tradiţie de peste patru secole, Leipziger Buchmesse reprezintă unul din cele mai vechi şi mai mari târguri de profil din lume. La ediţia din 2018 au participat 2.600 de expozanţi din 48 de ţări. Jurnalistul Matei Martin (Radio România Cultural, „Dilema Veche“) a realizat pentru „Suplimentul de cultură“ o relatare a evenimentului, Florin Lăzărescu ne oferă perspectiva autorului-invitat, iar Răzvan Chiruţă ne spune de ce ministrul Culturii nu oferă nici o explicaţie privind absenţa sa de la Leipzig.
Leipzig. File de poveste
Matei Martin
Orașul Leipzig a devenit un reper printre târgurile de carte încă din secolul al XVII-lea. Până în 1945 Leipzig a găzduit cel mai mare târg de carte din lume. După război, referința principală a devenit un alt oraș german, Frankfurt. Concurența dintre cele două e – după cum vom vedea – profitabilă. Pentru că le-a obligat pe fiecare să-și caute un profil diferit.
Leipziger Buchmesse, situat pe vremuri în centrul orașului, a fost mutat în 1996 într-un complex expozițional nou-nouț, situat la periferia nordică. A fost unul dintre cele mai mari și mai costisitoare proiecte publice de după Reunificare: pentru a construi cele cinci hale și centrul de conferințe, a fost nevoie de investiții serioase, de dezvoltarea aeroportului și a căilor ferate, de construirea unei noi șosele și de prelungirea liniilor de transport în comun. În numai 10 ani, toate aceste cheltuieli s-au amortizat, susțin autoritățile, căci complexul expozițional este el însuși… o uzină. Tot ceea ce consumă, de la electricitate până la alte bunuri necesare expozanților, este produs de firmele din regiune. Târgul susține, direct și indirect, mii de locuri de muncă. Iar numărul mare de vizitatori aduce anual comunității profituri în valoare de milioane de euro. Numai în perioada Târgului de Carte vin în jur de 150.000 de turiști, în condițiile în care populația stabilă a orașului e de doar 550.000 de locuitori. Iată cum contribuie cultura la dezvoltarea economică a unui oraș!
Recenzii elogioase Și interviuri excelente cu autori români
La ediția din acest an, România a fost țară-invitată. Programul „Zoom in Romania“ a fost nu doar dens, ci și, în mare măsură, adecvat așteptărilor. Leipziger Buchmesse și-a păstrat perspectiva est-europeană din vremea RDG. În plus, piața de carte germană e foarte deschisă spre noi descoperiri, spre traducere, spre metisaje etc. În ultimele luni au apărut în jur de 40 de titluri noi, traduceri în germană ale unor cărți românești. (De regulă apar anual în jur de trei-patru cărți noi traduse din limba română.) Totul e ca elanul câștigat acum, cu Târgul de Carte, să poată fi menținut și în viitor. Printre scriitorii invitați anul acesta, la Leipzig, s-au numărat: Gabriela Adameșteanu, Nora Iuga, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, dar și autori din generația tânără, cum ar fi, de pildă, Lavinia Braniște, Bogdan Coșa sau Teodor Dună. Un prim semn al succesului e presa foarte bună de care s-a bucurat literatura română în ultimele săptămâni: am citit recenzii foarte elogioase, relatări entuziaste, portrete și interviuri excelente cu autori români. Două revelații: Cătălin Mihuleac, al cărui roman America de peste Pogrom, în traducerea lui Ernest Wichner, a apărut la editura austriacă Zsolnay, și Caragiale, tradus de Eva Wemme și publicat la Guggolz.
„Leipzig liest“ (Leipzig citește) – acesta este sloganul Festivalului de Literatură care însoțește Târgul de Carte de la Leipzig. Și nu e nici o exagerare: timp de câteva zile (mai exact, seri) chiar se citește pretutindeni: pe culoarele Târgului de Carte, în piețe, în tramvaie, în cafenele, în teatre, în biserici, ba chiar și în saloanele de coafură. Lecturile publice (Lesungen) au tradiție în spațiul cultural german, dar nicăieri această tradiție nu e mai actuală ca la Leipzig. Anul acesta au fost programate în jur de 3.500 de evenimente. Iar integrarea în acest program a unor autori români a însemnat o expunere foarte bună pentru opera lor. Am văzut, la câteva din aceste serate literare, sute de spectatori urmărind, entuziasmați, autori pe care-i vedeau/ ascultau pentru prima oară. Un entuziasm pe care în România nu l-am mai văzut decât la unele evenimente din cadrul FILIT.
Succesul programului se datorează în primul rând angajaților ministerului
Odată întors în țară, am aflat că viitorul fost ministru al Culturii George Ivașcu a povestit într-o emisiune tv cum a „salvat“ el prezența autorilor români la Leipzig și cum a descoperit el că – vezi, Doamne! – nu exista încă un stand pregătit pentru târgul de carte. Probabil că, venit în funcție cu doar câteva săptămâni înainte de eveniment, n-a apucat să afle că funcționarii ministerului lucrează deja de trei ani pentru prezența României la Leipzig. În acest timp, miniștrii s-au schimbat de cinci ori.
Dacă acest program a fost un succes (și a fost!), asta se datorează în primul rând angajaților ministerului. Și directorului târgului, Oliver Zille, care de voie, de nevoie, a avut de înfruntat instabilitatea politică din România și schimbările frecvente ale partenerilor de dialog. Și ambasadorului Germaniei la București, care a fost, timp de două zile, la Leipzig, ca să pledeze pentru literatura română. Și directoarei Institutului Goethe de la București, care a susținut doi tineri autori. Și, evident, scriitorilor, care continuă să-și vadă de treabă într-un mediu social și politic care nu-i încurajează.
Nu absența ministrului la un asemenea eveniment e problema, ci lipsa unor politici coerente care să susțină literatura și mai ales lectura. Absența ministrului e doar un simptom, aproape benign, a unor carențe mult mai grave.
După 10 ani: cu paşi mari spre normalitate
Florin Lăzărescu
Cât am fost în Leipzig, am văzut pe internet cum urlă presa de toate culorile din România despre o „gafă imensă“, despre „un dezastru de imagine“, despre cum „România s-a făcut de râs“ cu nu știu ce poză la un târg de turism din Berlin. Nu zic nu, poate așa o fi fost. Cert e că presa din Germania nu a vorbit despre asta.
Presa din Germania, de toate culorile, a vorbit timp de vreo câteva săptămâni despre faptul că România este oaspete de onoare la unul dintre cele mai importante târguri de carte din lume, cel de la Leipzig. Presa din Germania, cele mai importante ziare, cele mai importante televiziuni din Germania au vorbit despre România și despre scriitorii ei, despre zecile de cărți românești traduse recent în limba germană, acordând țării noastre mai mult spațiu decât a acordat schimbărilor de guvern de la noi.
La standul României, oriunde mă uitam, aproape de fiecare dată un scriitor român dădea un interviu presei germane. Mergeai prin târg de-aiurea și auzeai prin boxe vorbindu-se românește la un forum de dezbatere sau la standul unei televiziuni.
Acum zece ani, când am mai fost la acest târg, abia dacă puteai găsi zece cărți traduse în limba germană. Acum cred că erau de ordinul sutelor, de la romane și poezie, cărți pentru copiii și albume turistice. Apoi, am văzut multe standuri ale României la diverse târguri de carte din străinătate, dar niciodată parcă atât de multe evenimente și atât de mulți participanți la acestea. În fine, nu zic că literatura noastră a făcut o gaură în cer acolo, ci doar un mare pas către normalitate, către o vizibilitate pe care o merită.
Dar asta, evident, nu interesează mai deloc presa de pe la noi. În afara câtorva reprezentanți ai presei culturale, n-am văzut picior de jurnalist din România, nici vorbă de vreo televiziune care să transmită acasă cum nu se face de râs România prin scriitorii ei, prin cărțile sale.
Florin Lăzărescu a fost unul dintre autorii români invitați la Târgul de carte de la Leipzig.
George Ivaşcu a preferat un talk show la TVR
Răzvan Chiruță
Ministrul Culturii a evitat să explice public de ce nu a mers la Târgul de Carte de la Leipzig, unde România a fost invitatul principal, o onoare care apare o dată la 15-20 de ani. Deși „Suplimentul de cultură“ a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pentru a lămuri motivele absenței sale, George Ivașcu nu a dorit să răspundă.
Am fost sunat, în schimb, de către consilierul său personal, Alexandru Sinca. Consilierul, adus de către demnitar la minister de la Metropolis, teatrul pe care George Ivașcu pe care l-a condus înainte de a prelua „frâiele Culturii“, ne-a asigurat că îi va transmite ministrului intenția noastră. Dar a menționat ca George Ivașcu ne va răspunde dacă va considera că e cazul. Nu a fost.
Am apelat și la calea oficială, prin urmare am adresat o solicitare către Ministerul Culturii. Numai că, deși „Suplimentul de cultură“ a întrebat „care este programul ministrului Culturii, George Ivașcu, în perioada 15-18 martie“, adică perioada de desfășurare a Târgului de Carte de la Leipzig, Biroul de comunicare ne-a răspuns doar că „programul domnului ministru George Ivașcu, pentru data de 15 martie 2018, a fost făcut public și poate fi consultat pe site-ul ministerului, www.cultura.ro“.
La adresa menționată am aflat însă că, în loc să fie la festivitatea de deschidere a târgului de carte de la Leipzig, George Ivașcu a preferat să meargă la emisiunea „România 9“, moderată la TVR de către Ionuț Cristache. Anterior, în aceeași zi, demnitarul a mai participat la ședința de guvern, dar și la dezbaterea „România la Centenar“, organizată de Administrația Prezidențială.
Palma dată de ministrul Culturii
„Menționăm că Ministrul Culturii și Identității Naționale este reprezentat la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig de către domnul Secretar de Stat, Alexandru Oprean“, ne-a comunicat instituția guvernamentală.
George Ivașcu ar fi transmis, în deschiderea evenimentului la Leipzig, un mesaj, potrivit răspunsului oferit de Ministerul Culturii pentru „Suplimentul de Cultură“. „Târgul de la Leipzig este una dintre acele ocazii pe care le avem pentru a demonstra că diversitatea manifestărilor noastre culturale reprezintă o sursă de neratat pentru dezvoltarea societății românești“, le-ar fi comunicat, prin intermediar, George Ivașcu celor prezenți la importantul târg de carte german. Și cam atât.
George Ivașcu a reușit, în schimb, să stârnească nemulțumire în lumea literară cu o declarație consemnată în cotidianul „Evenimentul zilei“. „Am descoperit că noi nu aveam stand. Nu mă întrebați de ce. Cărțile erau publicate, totul era în regulă și le-am spus: «Voi cum credeți că o să punem cărțile?». Credeau că e ca aici, la Universitate, unde punem cărțile pe niște trepte. Și au găsit o soluție. Zice: «Am găsit noi undeva un stand, îl vopsim frumos și îl trimitem acolo». Vă rog să vă uitați cât de frumos arată standul nostru și ce valori sunt acolo reprezentate, valori românești contemporane“, ar fi declarat George Ivașcu pentru publicația centrală.
Declarația a stârnit nemulțumirea scriitorilor care au participat efectiv la târg. „Oricât de bine ar ieși un eveniment, cum e cazul celui de la Leipzig, întotdeauna se va scrie o mizerie. Știm asta, nu?“, a precizat pe contul său de Facebook Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției de literatură universală de la Editura Polirom.
Un comentariu
Ministrul culturii e PSD-ist. Ori , ce are a face PSD-ul cu cultura?