Actualitate  -  Razvan Chiruta  -  

Dispariția pe site-ul Centrului Cultural al Municipiului Bucu­rești a programului de finanțare derulat din 2014 de ARCUB a luat prin surprindere întreg sectorul cul­tural independent din Capitală. Misterul dispariției a fost doar parțial lămurit.

Pe 9 martie, ARCUB a publicat pe site-ul său anunțul de deschidere a unei noi sesiuni de finanțare a proiectelor culturale, sub titlul „Bucureștiul pierdut și regăsit“. Din 2014, instituția a devenit unul dintre cei mai importanți finan­țatori ai culturii independente din București, iar programul a reprezentat în primii patru ani o importantă gură de oxigen (în 2017 s-a alocat un milion de euro, iar anul acesta urma să fie puși la dispoziție circa 4 milioane de lei) pentru un sector în care sursele de bani sunt tot mai puțin.

Câteva zile mai târziu, pe 15 martie, anunțul a dispărut de pe site-ul ARCUB. Misterioasa dispa­riție a fost remarcată, printre alții, de criticul de teatrul Iulia Popovici, iar știrea a circulat cu repeziciune în mediul cultural. Însă presa, inclusiv cea de profil, a ignorat aproape total suspecta situ­ație. Pe 19 martie, Dragoș Neamu, secretar general în Rețeaua Națională a Muzeelor, a scris pe Facebook un comentariu care s-a apropiat cel mai mult de realitatea din culise: „[Primăria Capitalei] a luat jucăria de la ARCUB și a dus-o la direcția pentru ONG-uri sau așa ceva, unde va implementa acest program de finanțare“. Și tot el a găsit și o pri­mă posibilă expli­cație: „Este, de fapt, finanțare cu atribuire directă, dar mascată, pentru ONG-urile de casă, alea obediente, care nu i se împotrivesc ei (primarului general Gabriela Firea – n.m.) și PSD-ului“.

Abia pe 31 martie a venit și o primă reacție oficială, care în realitate a adâncit și mai tare nelămuririle deja existente. Tot pe site-ul ARCUB, conducerea instituției a precizat că „din acest an, Programul de finanțare nerambursabilă se va derula prin Direcția Relația cu ONG, Sindicate și Patronate din cadrul Primăriei Municipiului București“. Deși conducerea insti­tuției anunța că „în scurt timp“ Primăria Capitalei ar urma să publice un comunicat cu mai multe detalii, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Un răspuns „la mișto“

„Suplimentul de cultură“ a încercat să afle direct de la Primăria Municipiului București (PMB) ce s-a întâmplat cu programul de finanțare nerambursabilă derulat până anul acesta de ARCUB. Dar răspunsul oferit de Biroul de Presă nu a descâlcit situația cu prea multe.

„Programul la care faceți referire se va derula prin intermediul unei direcții dedicate și anume Direcția ONG, Sindicate și Patronate, înființată de curând prin reorganizarea instituției. Fa­cem precizarea că, potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare al direcției, aceasta are ca atribuții gestionarea rela­ției cu ONG-urile, precum și promovarea sau finanțarea proiectelor inițiate sau propuse de către acestea“, ni s-a transmis.

Nici Mihaela Păun, directorul ARCUB, nu a dorit să comenteze situația. Surse din cadrul institu­ției ne-au declarat că de fapt nici măcar la nivel intern nu se cunosc motivele pentru care Primăria Municipiului București a decis să transfere programul de finanțare. „Din ce știm noi, s-a dorit reorganizarea direcțiilor din Primăria Capitalei și s-a dorit ca această direcție să coordoneze mai multe programe de finanțare nerambursabilă. Nu e vorba doar de programul nostru și se mai gândesc să lanseze și altele separat, tot pe zona de cultură“, au precizat surse din cadrul ARCUB.

Practic, confuzia și secretomania sunt aproape totale.

Raluca Iacob: „E clar că va scădea nivelul“

Operatorii culturali, cei direct interesați de finanțarea oferită prin intermediul ARCUB, care a contribuit esențial la existența unor proiecte culturale de succes din București, sunt și mai confuzi decât reprezentanții autorității publice cu privire la rațiunile din spatele suspectului transfer.

„Nu este clar de ce Primăria Capitalei ar considera că este bine să ia această atribuție de la ARCUB, în condițiile în care instituția dezvoltase deja competențe în acest sens, inclusiv un sistem informatic de depunere a proiectelor, câștigase încrederea unor persoane capabile care se înscriseseră ca evaluatori în anii trecuți, arătase un interes sincer de a învăța și a fi mai bună în acordarea de finanțări și era deja cunoscută și vizibilă pentru cei inte­resați să aplice. Personal, când mergeam prin țară, dădeam drept exemplu PMB că a investit în ARCUB pentru ca instituția să se dezvolte astfel. Este o dovadă de maturitate și de profesionalism din partea PMB să păstreze acordarea de finanțări nerambursabile la ARCUB, știut fiind că principiul «arm’s length body» pentru acordarea de finanțări este un proces de bună practică la nivel internațional“, a scris Raluca Iacob, manager cultural și consultant pentru atragerea de fonduri nerambursabile.

Aceasta a arătat că păstrarea programului de finanțare la ARCUB ar reprezenta o pro­tecție față de interferența politicului în cultură. „În plus, la Direcția ONG, Sindicate și Patronate din Primărie nu sunt oameni specializați în cultură, iar acesta va fi un aspect care va îngreuna acordarea de fi­nanțări. ARCUB era specializat, pe când această di­recție se ocupă de toate tipurile de organizații neguvernamentale. E clar că va scădea nivelul, pentru că oamenii aceia nu au pregătirea necesară pentru evaluarea proiectelor culturale, chiar dacă ei nu sunt de rea credință“, a explicat Raluca Iacob pentru „Suplimentul de cultură“.

Managerul cultural așteaptă așadar o explicație clară pentru această decizie surprinzătoare luată, potrivit unor surse, chiar de către primarul general Gabriela Firea. „Orice motiv ar exista pentru retragerea acestei atribuții, cred că PMB trebuie să îl comunice și să explice decizia, să existe un dialog cu operatorii culturali și o posibilitate de revenire asupra deciziei. Să ne reamintim că anul trecut în mai doamna Primar General Gabriela Firea a invitat mai multe ONG-uri la o întâlnire cu doamna Director Mihaela Păun și reprezentanți ai structurilor care gestionau fonduri pentru proiecte sociale și de tineret, oferind experiența ARCUB drept exemplu, care poate fi îm­bunătățit, pentru practica acordării finanțărilor nerambursabile la nivel local. Ce s-a schimbat de atunci până acum? Putem avea o discuție despre asta? Doamnă Fi­rea, susținerea acordării de finan­țări nerambursabile de către ARCUB este unul dintre lucrurile care vă fac cinste național și in­ternațional! De ce ați vrea să re­nunțați la asta?“, s-a întrebat Raluca Iacob. Dar pentru aceste deocamdată nu există răspunsuri.

Pentru că Primăria Bucureș­tiu­lui nu le oferă.

Cosmin Manolescu: „Puținele organizații și spații independente care mai rezistă se vor închide“

Concluzia lui Cosmin Manolescu, artist și manager cultural, este fără rest. „Transferul acesta va avea ca efect inevitabil închiderea programului de finan­țare a proiectelor culturale cel puțin pentru anul 2018. Direcția din Primăria București care a preluat programul nu are nici pe departe resursele umane necesare derulării unui program de finanțare a proiectelor culturale și nici expertiza necesară.

Un astfel de program se cons­truiește în timp de profesioniști ai actului de cultură, care înțeleg contextul și nevoile sectorului cultural. În cel mai bun caz, (re)construcția programului va dura cel puțin 1-2 ani, iar în această perioadă operatorii culturali privați vor fi lipsiți de o sursă de fi­nanțare importantă“, a precizat pentru „Suplimentul de cultură“ Cosmin Manolescu, care este și director executiv al Fundației „Gabriela Tudor“.

Situația este cu atât mai complicată cu cât blocarea programului de finanțare derulat până acum de ARCUB vine într-un context mai larg, în care banii pentru sectorul cultural privat sunt tot mai puțini. „E un trend descendent demarat acum câțiva ani, prin care se limitează accesul transparent al operatorilor culturali la fondurile publice. Se preferă în continuare finanțarea directă și exclusivă a instituțiilor publice pe considerentul că ar­tiștii și operatorii culturali privați se pot descurca pe cont propriu. Iar după închiderea programului Cantemir al ICR-ului și a programului de finanțare derulat de Centrul Național al Dansului în 2012, singura sursă de finanțare a sectorului cultural independent rămâne Administrația Fondului Cultural Național. Însă cu o floare nu se face primăvară“, a avertizat Cosmin Manolescu.

Deși suntem în Anul Centenarului României, care s-a dorit a fi marcat prin ample manifestări culturale, în realitate sectorul cultural din București, dar nu numai, este într-o stare dezastroasă. „Puținele organizații și spații independente care mai rezistă se vor închide în curând în lipsa unor mecanisme moderne de finanțare. Nu poți să aplici la infinit pentru niște sume ridicole. De fapt, problema de fond este lipsa de viziune și strategie culturală a celor aflați la butoanele culturii. În loc să cheltuim sume imense pe sculpturi penibile sau pe cons­trucția unor noi instituții culturale ridicole, mai bine am investi în proiectele educaționale, în susținerea directă a puținele platforme creative/ educaționale amplasate în cartierele bucu­reștene sau dezvoltarea unor programe sincretice de colaborare interna­ționale“, a arătat artistul.

„PMB este mai mult interesată de finanțarea unor mari ansambluri sculpturale mediocre“

Iar miza, crede și Cosmin Manolescu, este strict politică și de control a unor oameni care anul trecut s-au arătat ostili față de acțiunile Primăriei Capitalei și, prin extenso, ale PSD.

„Transferarea fondului de fi­nanțare de la ARCUB are o altă miză și continuă războiului declarat acestei in­stituții de Primăria Municipiului București, când doar petiția semnată de peste 500 de artiști, curatori și o serie de operatori culturali din 2016 a salvat în extremis ARCUB-ul și dosarul de candidatură București 2021. Din pă­cate, PMB nu este interesată deloc să susțină sectorul cultural independent, cultura vie și arta contemporană și asta se vede cu ochiul liber. Mai mult decât atât, strategia culturală a orașului București, realizată de o serie de experți independenți în perioada 2014-2016, a rămas doar o amintire frumoasă. Pentru ei practic noi nu existăm, deși documentul respectiv arată rolul important pe care-l avem în eco-structura culturală a orașu­lui. (…) PMB este mai mult interesată în finanțarea unor mari ansambluri sculpturale mediocre și cons­trucția unor instituții de spectacole ridicole (vezi recentul Teatru «Stela Popescu»), în loc să fi­nanțeze echitabil și în mod transparent proiec­tele și programele culturale ale orașului și să implementeze politici publice care să răspundă nevoilor identificate. Mai mult decât atât, din păcate politizarea extremă a actului de cultură la care asistăm în prezent nu aduce nici un folos scenei culturale, artiș­tilor și publicului larg“, a încheiat Cosmin Manolescu.

Declarație integrală:

SdC: Cât de importantă era finanțarea asigurată prin intermediul ARCUB pentru sectorul cultural independent din București?

Cosmin Manolescu: Programul de cofinanțare derulat de ARCUB în perioada 2013-2017 a fost un instrument de finanțare modern și transparent al proiectelor culturale inițiate de artiști, operatori culturali privați și instituții publice de cultură din București. După o primă etapă pilot, programul a căpătat o mai mare importanță în contextul candidaturii Bucureștiului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Deși cu un buget relativ mic (în 2017 a avut un buget de doar 4.500.000 lei), prin temele propuse – București – oraș participativ (2017), București – oraș invizibil (2015), programul de finanțare a avut un rol important în dezvoltarea sectorului independent și în sprijinirea activității unor spații independente, cum ar fi Centrul de Teatru Educațional Replika, WASP sau Nodmakers, precum și a unor galerii, teatre private și festivaluri de dans, teatru, muzică sau film. De asemenea un lucru important care trebuie menționat este faptul că programul a funcționat transparent prin apeluri publice de proiecte, iar proiectele au fost selecționate de un corp de evaluatori independenți profesioniști – manageri culturali, artiști sau curatori din diferite domenii artistice. Programul începuse să funcționeze chiar bine și cu anumite rezultate pozitive, însă din păcate, foarte recent, programul a fost transferat către o direcție nouă din PMB, care nu are competențele necesare pentru finanțarea proiectelor culturale. Nu pot să nu remarc lipsa de eleganță prin care a fost închis programul, fără o analiză de impact și doar cu un anunț sec pus pe site-ul ARCUB-ul, după ce aceasta chiar lansase în luna martie a acestui an apelul pentru selecția evaluatorilor pentru proiectele din 2018.

SdC: Care credeți că va fi efectul transferului programului de finanțare de la Direcția Relația cu ONG, Sindicate și Patronate?

C.M.: Efectul transferului va duce inevitabil la închiderea programului de finanțare a proiectelor culturale, cel puțin pentru anul 2018. Direcția care a preluat programul nu are nici pe departe resursele umane necesare derulării unui program de finanțare a proiectelor culturale și nici expertiza necesară. Un astfel de program se construiește în timp de profesioniști ai actului de cultură care înțeleg contextul și nevoile sectorului cultural. În cel mai bun caz (re)construcția programului va dura cel puțin 1-2 ani, iar în această perioadă operatorii culturali privați vor fi lipsiți de o sursă de finanțare importantă. PMB va merge în continuare pe telefonul scurt și pe sistemul P.C.R (Pile. Cunoștințe. Relații), moștenit din vechiul sistemul comunist. De fapt, transferarea fondului de finanțare de la ARCUB către PMB are o altă miză și continuă războiului declarat acestei instituții de către Primăria Generală, când doar petiția semnată de peste 500 de artiști, curatori și o serie de operatori culturali (din 2016) a salvat în extremis ARCUB-ul și dosarul de candidatură București 2021. Din păcate, PMB nu este interesată deloc să susțină sectorul cultural independent, cultura vie și arta contemporană și asta se vede cu ochiul liber. În ultimii 10 ani, Direcția de Cultură a PMB nu a organizat nici o întâlnire publică sau o discuție directă cu artiștii și operatorii culturali independenți, pentru lua pulsul scenei culturale și a înțelege problemele cu care ne confruntăm.

Mai mult decât atât, strategia culturală a orașului București realizată de o serie de experți independenți în perioada 2014-2016 a rămas doar o amintire frumoasă. Pentru ei practic noi nu existăm, deși documentul respectiv arată rolul important pe care-l avem în eco-structura culturală a orașului (strategia este disponibilă la adresa http://www.bucuresti2021.ro/wp-content/uploads/2016/08/Strategia_culturala_web_fin2.pdf, vezi pagina 26). În ciuda unor propuneri clare pentru „creșterea capacității și sustenabilității sectorului cultural“ (capitolul VI din documentul de strategie culturală), PMB este mai mult interesată în finanțarea unor mari ansambluri sculpturale mediocre și construcția unor instituții de spectacole ridicole (vezi recentul Teatru „Stela Popescu“), în loc să finanțeze echitabil și în mod transparent proiectele și programele culturale ale orașului și să implementeze politici publice care să răspundă nevoilor identificate. Mai mult decât atât, din păcate politizarea extremă a actului de cultură la care asistăm în prezent nu aduce nici un folos scenei culturale, artiștilor și publicului larg.

SdC: La ce alte surse de finanțare mai poate apela în prezent sectorul cultural independent?

C.M.: Închiderea în acest an a programului de finanțare derulat de ARCUB urmează în fapt un trend descendent demarat acum câțiva ani prin care se limitează accesul transparent al operatorilor culturali la fondurile publice. Se preferă în continuare finanțarea directă și exclusivă a instituțiilor publice, pe considerentul că artiștii și operatorii culturali privați se pot descurca pe cont propriu. Iar, după închiderea programului Cantemir al ICR și a programului de finanțare derulat de Centrul Național al Dansului în 2012, singura sursă de finanțare a sectorului cultural independent rămâne Administrația Fondului Cultural Național. Însă cu o floare nu se face primăvară. Dimpotrivă, aș zice că în anul Centenarului României, situația sectorului cultural și a scenei artistice din București (și nu numai) este dezastruoasă, iar puținele organizații și spații independente care mai rezistă se vor închide în curând în lipsa unor mecanisme moderne de finanțare. Nu poți să aplici la infinit pentru niște sume ridicole. De fapt problema de fond este lipsa de viziune și strategie culturală a celor aflați la butoanele culturii. În loc să cheltuim sume imense pe sculpturi penibile sau pe construcția unor noi instituții culturale ridicole, mai bine am investi în proiectele educaționale, în susținerea directă a puținele platforme creative/educaționale amplasate în cartierele bucureștene sau dezvoltarea unor programe sincretice de colaborare internaționale. Sincer, mi-aș dori din toată inima să văd amplasate în oraș sculpturi și instalații de artă contemporane realizate de artiști străini importanți ca Anish Kapoor, Jeff Koons sau, de ce nu, chiar James Turrel sau proiecte de artă participativă prin care oamenii să se apropie mai mult de orașul în care trăiesc. Din păcate, suntem încă foarte departe de asta, iar Bucureștiul este la mii de ani lumină de ceea ce ar trebui să fie din punct de vedere cultural. Se comportă în continuare ca un orășel de provincie, unde cel mai bun artist, manager cultural și curator rămâne Primarul și echipa sa de partid. Asta în timp ce patrimoniul și memoria orașului se distrug sub ochii noștri, iar evenimentele naționalist-folclorice de tipul Cântării României (re)devin la modă (vezi creațiile prezentate la ultimul festival #spotlight).

Zero răspunsuri și pentru consilierii generali

Nici măcar consilierii generali ai Uniunii Salvați România (USR) nu au reușit să afle care sunt rațiunile oficiale pentru care a fost blocat programul de finanțare nerambursabilă pentru sectorul cultural independent, derulat de ARCUB. „Am semnalat că ce se întâmplă la ARCUB este foarte grav. Am avertizat că, din fondurile și așa destul de mari pe care le gestionează această instituție, o mare parte vor ajunge probabil la prietenii Gabrielei Firea. Din păcate, se pare că am avut dreptate“, a declarat Ana Ciceala, consilier municipal USR, potrivit paginii oficiale de Facebook a partidului. De asemenea, o interpelare a senatorului Silvia Dinică a rămas fără nici un răspuns.

Galerie foto