Amy Kohn și Marc Silverstein, care au scris scenariul comediei romantice Never Been Kissed (1999), cu Drew Barrymore, debutează în regie cu o comedie pe o temă delicată, care a stârnit în SUA o mică furtună de nisip.
În povestea imaginată de ei, Amy Schumer interpretează rolul unei femei cu prea puțină încredere în ea pentru că nu corespunde canoanelor de frumusețe ale momentului – mai pe românește, pentru că e grasă. I Feel Pretty/ Hai, că sunt belea! derutează de la început (acesta e și unul din caii de bătaie ai criticilor venite inclusiv din partea supraponderalilor): Schumer nu e o grasă în adevăratul sens al cuvântului, ci o femeie voluptoasă. N-arată deloc rău, iar celor 10 kilograme în plus, bine distribuite, li se adaugă multă personalitate. Ideea că nu se simte bine în propria piele nu convinge pe nimeni, chiar dacă se știe – și asta e miza filmului, că cel mai important lucru nu e cum arătăm, ci cum ne simțim pentru că, iată, și fetele manechin se simt prost fie pentru că au voce subțire (Michelle Williams într-un super-rol), fie pentru că sunt considerate proaste (Emily Ratajkowski).
Falsitatea de care e acuzat filmul poate fi demontată dacă o înlocuiești imaginar pe Schumer cu o actriță obeză, Rebel Wilson de pildă (pe care de altfel o găsești ușor căutând pe Google „Australian fat actress“, multă lume o caută așa.). Mă îndoiesc sincer că Rebel Wilson ar fi reușit să vrăjească toate personajele din film – de la snoabele care conduc firma de cosmetice Lily LeClaire (pentru care lucrează eroina), inclusiv pe fostele modele de top Lauren Hutton și Naomi Campbell (care joacă personaje imaginare), până la unul din moștenitorii firmei, un mascul blond și elongat care, sedus de personalitatea lui Renee, îi propune o aventură cu cel mai mare simț al răspunderii.
Acuma, recunosc, nici nu cred că sunt spectatorul ideal pentru asemenea film, din moment ce nici idilele lui Bridget Jones cu Daniel Cleaver și Mark Darcy nu mi s-au părut credibile (Bridget era totuși un personaj mai bine conturat decât Renee Barrett). Dar în actualitatea marilor meciuri care se joacă azi pe terenul emancipării femeii – cu tot alaiul discriminării pozitive, #metoo etc., tema filmului e, să recunoaștem, un cartof fierbinte. Oricum ar fi dat-o realizatorii, cineva s-ar fi jignit (pardon de expresie).
Chiar dacă nu iei în calcul lucrurile astea, filmul oricum nu stă în picioare. Faptul că după un accident la sala de gimnastică, Renee se crede dintr-odată cea mai frumoasă și mai irezistibilă făptură funcționează puțin timp și cu hopuri. OK, e ceva farmec în aplombul acestei fete care se prezintă la interviul pentru râvnitul post de recepționeră de la firma Lily LeClaire tratând de la egal la egal cu silfidele de acolo, aranjate ca pentru catwalk. Sau în felul în care îl seduce/ agață pe tehnicianul de la CNN (Rory Scovel), ferm convinsă că de fapt el o agață în spălătorie. Dar chestia asta funcționează un timp. Când se lovește din nou la cap și revine la proasta imagine de sine, adică în ultima parte (înghesuită) a filmului, lui Renee îi rămân foarte puține minute să tragă concluziile. Să vadă că și slabele frumoase sunt părăsite de iubiți o aruncă pe Renee din nou de partea cealaltă a oglinzii („și bogații plâng“), dar are foarte puțin timp la dispoziție să încheie triumfător filmul, explicându-le (pe catwalk) unor slabe în delir că important e să te simți bine cu tine (ce noutate!). Vezi Doamne, numai pe catwalk, comparând cele două ipostaze diferite, Renee își dă seama că înfățișarea ei a rămas neschimbată de-a lungul filmului.
Știu că nu v-am făcut poftă să vedeți I Feel Pretty. Povestea aduce puțin cu cea din filmul fraților Farrelly Shalow Gal (1999), în care Jack Black în hipnoză se îndrăgostește de o fată obeză (Gwyneth Paltrow) pe care o vede silfidă. În locul acestei nesărate pledoarii pentru autenticitate aș fi preferat o sănătoasă comedie rea și incorectă politic cu grase și grași. A, am uitat să spun că umorul a căzut de pe cântar, cred că s-a subînțeles (deși, în mod cu totul bizar, în sala în care am văzut filmul, mai mult bărbații s-au amuzat).