Actualitate  -  Andra Petrariu  -  

„Ceea ce veți vedea în acest volum s-ar putea să vă surprindă, s-ar putea să vă intrige, s-ar putea să vă pună pe gânduri. O realitate de care noi trebuie să ținem cont și de care sperăm că autoritățile de toate categoriile încep să se îngrijoreze, să ia măsuri și să se gândească la faptul că fără niște direcții de acțiune strategice nu vom putea avea un final fericit“, a declarat Carmen Croitoru, directorul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cu ocazia lansării Barometrului de Consum Cultural.

Cea de-a șaptea ediție a Barometrului de Consum Cultural realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală cuprinde rezultatele cercetării naționale derulate în a doua parte a anului 2017, dar care a abordat temele majore ale anului 2018, respectiv Anul Centenarului Marii Uniri și Anul European al Patrimoniului Cultural.

„Cifrele legate de percepția populației în privința celor două evenimente nu sunt cele scontate. În mod surprinzător, în 2017, pentru foarte multă lume centenarul nu însemna mai nimic. Oamenii nu reușeau să-și facă o imagine nici măcar mental despre ce ar trebui să se întâmple de centenar, ce ar trebui să sărbătorim sau le ce ajută asta atunci când definim identitatea românească“, a afirmat Carmen Croitoru. „Aș putea spune nu numai că sunt neașteptate, dar că sunt îngrijorător de neașteptate“, a spus și consilierul prezidențial Sergiu Nistor. „Pentru mine surpriza a fost mai degrabă plăcută. Mă așteptam la mult mai rău“, a afirmat sociologul Vintilă Mihăilescu despre rezultatele Barometrului de Consum Cultural, care arată că peste 50% dintre români nu au putut asocia Centenarului Marii Uniri nici o reprezentare istorică sau culturală. Asta în contextul în care, la nivel național, studiul relevă un cult al tradiției și sentimente de apartenență la regiunea și la localitatea natală foarte puternice. „Faptul că pentru mai bine de jumătate dintre români Centenarul nu evocă nimic, nu le spune nimic, mi se pare alarmant și trist“, a spus acesta.

Cu toate acestea, el afirmă că acest rezultat era de așteptat, având în vedere lipsa generală de interes a românilor față de alte evenimente comemorative, cum ar fi Ziua Națională a României. Rezultatele studiului confirmă acest lucru, doar 6% dintre respondenți declarând că participă anual la manifestările de 1 decembrie, 50% dintre aceștia declarând că nu au mers niciodată la astfel de evenimente, iar 18% nu le-au privit nici măcar la televizor. „Da, și care e problema, ați spune? De ce e rău că nu participă? Pentru că aceste manifestări contribuie la formarea iden­tității temporale a unei na­țiuni“, este de părere profesorul universitar Dumitru Borțun, unul dintre autorii prezenți în paginile Barometrului de Consum Cultural.

Potrivit acestuia, dezinteresul din partea românilor față de celebrarea centenarului este cauzat și de o comunicare mult prea rece și oficială referitoare la evenimentele organizate. „E o comunicare de aia ternă, vedeți că în ziua cutare va avea loc cutare și te vei trezi astfel acolo doar cu pișcotarii. Ar fi o formă de iresponsabilitate să transformăm acest eveniment extraordinar, o sută de ani de stat modern, într-un prilej de mici și bere. Din păcate însă, există această tendință de a da drumul la kitschuri sub ambalajul tradiției naționale sau tradiției populare. Există tendința de a împinge evenimentele spre divertisment. Eu nu zic să nu fie și divertisment, să nu vină nu știu ce formație, nu știu ce fanfare, dar ai grijă să transmiți mesajul măi oameni buni, moștenim o istorie politică și națională de o sută de ani, suntem moștenitorii ei, trebuie să o ducem mai departe moș­tenirea asta. Sunt niște mesaje simple pe care specialiștii ar fi trebuit să le facă.“ Totodată, acesta a men­ționat faptul că cei care nu știau nimic despre centenar nu ar trebui priviți cu milă sau trufie. „Noi nu de aia facem cercetare, ci pentru a oferi baza unor strategii“, a subliniat Borțun. „Dacă vrem o strategie culturală care să nu se schimbe la fiecare schimbare de miniștri, care se întâmplă des, atunci cunoașterea realității, a ceea ce cetățenii României așteaptă de la sistemul cultural, este absolut necesară“, a spus Sergiu Nistor.

De aceeași părere a fost și Carmen Croitoru, care a afirmat că aceste cifre sunt de fapt o consecință. „De aceea nu îi vom învinui niciodată pe românii care nu citesc, pe cei care nu-și cunosc sărbătorile și nici pe cei dezo­rientați cultural. Pentru noi e limpede că cei care ar trebui să se ocupe de mentalul, de memoria colectivă și de cultura oamenilor nu sunt destul de atenți, nu lucrează după un plan, nu anticipează ce urmează să se întâmple și ne-am trezit în anul centenar că vorbim prea târziu despre niște lucruri care ar fi trebuit să se petreacă. Foarte puțină lume s-a prins așa, din mers. Dacă am face o măsurătoare la sfârșitul acestui an, probabil că am avea cu totul alte cifre legate de centenar și foarte multă lume ar ști foarte bine ce e de făcut, dar ca de obicei puțin prea târziu“, crede directorul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală. „Sunt convins că la următorul centenar o să fie mult mai bine“, a spus zâmbind Vintilă Mihăilescu.

69% dintre români nu au citit nici o carte în ultimul an

La capitolul de consum cultural non-public, „tendințele din anii trecuți se păstrează“, este de părere Anda Becuț Marinescu, unul dintre coordonatorii Barometrului de Consum Cultural. „De obicei datele de consum cultural sunt mai ridicate pentru zona de spațiu non-public, din zona domestică, procentele sunt oarecum similare pentru ascultarea de emisiuni la radio, pentru vizionarea de emisiuni TV. Pe partea de consum public, am remarcat o segmentare a populației în func­ție de subdomeniile culturii și o polarizare, sunt anumite categorii care merg din ce în ce mai des să consume cultură în spațiul public, dar anumite categorii din ce în ce mai puțin, iar între aceste categorii, o nuanțare de oameni care fie consumă mai multă cultură din zona elitistă, fie se îndreaptă mai mult spre zona de consum cultural de masă.“

Astfel, fie că vorbim de televiziune sau radio, emisiunile culturale se află la coada clasamentului în preferințele românilor, știrile (69%) ocupând prima poziție, urmată de vizionarea filmelor și serialelor (46%). Mai mult, 73% dintre români au menționat că nu au citit în ultimele 12 luni reviste tipărite, iar 69% dintre respondenți au afirmat că nu au lecturat în ultimul an nici un fel de carte. „Consumul cultural este foarte mic, este derizoriu. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la vânzarea de carte. Când stai prost la vânzarea de carte, stai prost și la cititul cărților. Știm că cei mai mulți dintre români pun cartea în cui în momentul în care au terminat școala. Pe de altă parte, ceea ce se citește, ceea ce se vede la posturile de televiziune și ceea se aude la posturile de radio nu sunt infor­mații care ajută în vreun fel la dezvoltarea ta personala, la umanizarea ta progresivă, este doar distracție, divertisment de o calitate înfiorătoare“, a arătat Dumitru Borțun. În ceea ce privește consumul de muzică, cele mai ascultate genuri muzicale sunt populară și etno, muzica clasică fiind clasată pe ultimele locuri în preferințe. 48% dintre români au menționat că ascultă aceste genuri de muzică „des“ sau „foarte des“. Cu toate că românii au demonstrat că sunt interesați de industria cinematografică, 71% din­tre ei au susținut că nu s-au uitat în ultimele 12 luni la filme utilizând mijloace precum DVD sau Blu-Ray. Totodată, datele arată că românii preferă activități de divertisment și relaxare și mult mai puțin să participe la activități culturale. Activitățile care au cel mai mare grad de consum ocazional sunt spectacolele de divertisment sau muzică: 42% dintre res­pondenți au declarat că au mers de câteva ori pe an la un astfel de spectacol. În ceea ce privește internetul, 75% dintre aceștia au declarat că îl folosesc pentru utilizarea rețelelor de socializare.

Când cultul modernității bate cultul tradiției

În ceea ce privește patrimoniul, Carmen Croitoru susține că românii au început să înțeleagă mai bine importanța acestuia. La nivel național, aproximativ 70% dintre români sunt conștienți de exis­tența unui obiectiv de patrimoniu cultural material în localitatea lor, chiar dacă mai bine de 36% dintre respondenți nu au știut să le men­ționeze. La nivel național, printre cele mai recunoscute și familiare obiective de patrimoniu material au fost cele religioase, muzeele, monumentele istorice, palatele și castelele. „Alte cifre surprinzătoare sunt legate de faptul că oamenii au început să în­țeleagă ideea de patrimoniu. Chiar dacă nu precizează corect termenii în sensul de patrimoniu imobil, mobil și imaterial, totuși au început să înțe­leagă cât de important este el și cum prin patrimoniu se valorizează elementele fundamentale ale unei culturi“, a menționat Croitoru.

În ceea ce privește autoidentificarea națională, datele sugerează că cei mai mulți dintre respondenții eșantionului națio­nal se identifică în primul rând cu nivelul local (65%), în al doilea rând cu nivelul județean (51%) și în al treilea rând cu nivelul na­țional (40%). „Cel mai mare procent este pentru «Sunt omul locului». Apare chiar și european cu 6%, ceea ce până acum nu apărea. Dar această renaștere a localului eu o interpretez pozitiv“, susține sociologul Vintilă Mihăilescu.

De asemenea, datele au arătat că 90% dintre români consideră că tradițiile și obiceiurile ocupă un loc important în societatea românească și că respectarea acestora ajută la construirea unui vii­tor mai bun. Cu toate astea, pes­te 50% dintre români consideră că respectarea acestora poate împiedica dezvoltarea so­cietății. „Avem un cult binemeritat al tradițiilor, dar cam cu 10% sub media europeană. Însă în cazul comunității, cultul moder­nității bate cultul tradiției. Și asta este absolut firesc“, este de părere Vintilă Mihăilescu. „E posibil ca uneori tradițiile să ne împiedice să ne dezvoltăm? Din câte știu e prima dată când e pusă ca întrebare într-un sondaj și cam jumătate dintre români, spre surprinderea mea, recunosc, spun da.“ Sociologul consideră că ideea că țăranii la sat își iubesc tradițiile mai presus de orice este total eronată. „E absolut firesc acum să aspire și ei la modernizarea de care nu au avut parte. Deci cultul mo­dernității este mult mai puternic la ora actuală decât cultul tra­diției și al strămoșilor. Dar totul este cum faci ca aceste două lucruri să nu fie conflictuale, ci să fie convergente. Acest lucru se poate face, dar pornind de la conștientizarea faptului că e un conflict și e un conflict și în capul oamenilor. E ideea aceasta foarte pășunistă pe undeva, că visul țăranului român este să stea în aceeași casă pe care o vedem la Muzeul Satului, șapte oameni într-o singură cameră, dar ce poetic e. Stai matale poetic într-o cameră cu pământ pe jos, frumoasă, nimic de spus, dar nu are și el dreptul să vrea altă casă? Ei, aceste date ne trag puțintel de urechi, treziți-vă, realitatea nu-i așa poetică, nu înseamnă că e rea, că e bună, dar se cheamă realitate și nu poezie, deci ar fi bine să ne uităm și la realitate.“

Galerie foto