Testarea de ADN era, până nu cu foarte mult timp în urmă, ceva care ținea mai degrabă de filme decât de viețile noastre. Era greu să ne închipuim, acum 10 ani, că va fi atât de ușor să ne descifrăm ADN-ul pe cât este să comandăm o rochie mărimea 42.
S-a ajuns, treptat, la punctul în care sunt suficient de ieftine, sunt suficient de interesante, încât să fie comandate în masă. Și, pe cât de oripilați suntem în legătură cu datele noastre personale pe Facebook, pe atât de relaxați suntem în a ne oferi datele genetice unor companii ale căror planuri nu sunt foarte clare.
Îmi amintesc prima dată când am văzut un episod din seria CSI și se vorbea de „ADN“. Trebuia recoltat ADN-ul pentru a descoperi criminalul. Urmau scene cu muzică dinamică, pam-pam-pam, cadre de detaliu, tăieturi bruște de la o imagine la alta: o pipetă, o platformă care se învârte, detaliu cu ramele de plastic de la niște ochelari de protecție, o mână care ține o eprubetă și o agită. Și pac, testul ADN era gata și omul trimis rapid în judecată. Citeam, la momentul respectiv, articole care criticau serialul pentru faptul că micșora fictiv durata în care se făcea un test ADN și că durata obișnuită era undeva între o săptămână și o lună.
Trecere bruscă spre anul 2018, pagina mea de pe amazon.com. Îmi apare reclamă spre un test ADN, care arată ambalat la fel de prietenos ca o cutie de vitamine. Apare o floare de lotus, o căpșună, o minge de baschet ca un soare, niște vitamine prietenoase și colorate. Cea mai ieftină variantă costă doar 50 de dolari și îmi spune „compoziția etnică“ și de unde mă trag și chestiuni moștenite care țin de sănătate. Pentru un pic mai mulți bani, îmi spune ce vitamine și feluri de mâncare și exerciții îmi sunt recomandate genetic, de exemplu dacă strămoșii mei m-au binecuvântat cu un metabolism rapid al grăsimilor (OK, aici nu am nevoie de test, răspunsul e nu) sau cât de bine suport cafeaua (deși întrebarea corectă e cât de bine suport lumea fără cafea) sau dacă îmi sunt recomandate mai degrabă portocalele sau merele. Trebuie doar comandat kitul, răspuns la niște întrebări, folosit un bețigaș pentru salivă și într-o lună se deschid porțile cunoașterii spre secretele ADN-ului propriu.
Este doar unul dintre câteva zeci de tipuri de teste ADN – unele care promit că îți descifrează riscul de cancer sau boli cardiace, altele care te pot pune în legătură cu rude pe care nu știai că le ai. Cele mai populare și disponibile inclusiv în România sunt myHeritage și testele ADN de paternitate. În România se comercializează chiar un test ADN de infidelitate, care „vă poate ajuta la clarificarea oricăror îndoieli pe care le puteți avea în legătură cu partenerul dvs. sau în legătură cu articole suspecte precum lenjerie pătată, păr, țesuturi, prezervative sau alte obiecte“.
Trecere bruscă spre criminalul în serie Joseph James de Angelo (activ în perioada anilor ’70-’80, când a violat 50 de persoane și asasinat 12), care în mod normal nu are ce să caute în acest text, în care tocmai s-au folosit cuvintele căpșună, portocale și chiar boli cardiace. Doar că polițiștii l-au prins recent tocmai datorită unui site care realiza teste genetice și apoi le compara cu o bază de date a utilizatorilor. Și-au creat un profil fals, folosind un eșantion ADN conservat și apoi au pretins că își caută rudele.
La fel în cazul Facebook, ni se demonstrează că marketingul se mișcă mai repede ca legea. Vrei să afli ce vitamine îți trebuie și se află despre tine că ești numai bun de suspect. Până se reglementează lucrurile, rămân la ciocolată.