Le știm așa: după sex, culoare, etnie, religie, dizabilitate. Începem să vorbim serios despre discriminarea pe bază de orientare sexuală. În 2018, se vorbește de un nou tip de discriminare, cel alfabetic.
Ceea ce era o glumă în școală devine ceva grav. Cei de la începutul catalogului trebuiau mereu să învețe la lecție. Pentru că numele lor era acolo, sub ochelarii profesorului, mai exista doar un pas până să fie pronunțat. „ALEXANDRESCU.“ Alexandrescu știa că a fost ascultată și ora trecută, dar asta nu era în nici un fel un motiv de relaxare. Unii profesori știau că toată clasa se ghidează după ordinea alfabetică, așa încât începeau ascultarea de la V. Ei erau categoria de risc 2. Și, în final, din cauză că pe atunci cataloagele erau cusute la mijloc și se deschideau în mod natural la acele pagini, exista și o categorie de risc 3, cei cu litera M. Eu eram poziționată optim, pe a patra pagină de la început, la litera C, și știam că trebuie să învăț cam o dată pe lună și puteam să ghicesc și săptămâna. Mă credeam norocoasă. Am aflat recent că eram de fapt discriminată alfabetic.
Ordinea alfabetică ne este așa de firească, încât puțini se gândesc de două ori dacă este și corectă. Este ordinea folosită atunci când „nu vrem să supărăm pe nimeni“. Un articol publicat recent de London School of Economics arată că, atunci când o serie de autori sunt enumerați în ordine alfabetică, în loc de ordinea contribuției la o lucrare comună, acei autori de la finalul alfabetului vor fi citiți sau citați mai rar. S-au pus și cifre pe această probabilitate: pe un site pe care se publică articole științifice din domeniul economic, un autor a cărui nume începe cu litera A avea o șansă de 60% mai mare să îi fie descărcat articolul decât un autor al cărui nume începe cu litera Z. În concursurile pentru o catedră permanentă în universitățile occidentale sunt favorizați cu o proporție de 26% profesorii al căror nume începe cu litera A față de cei de la sfârșitul alfabetului. Un studiu din 2005 arăta chiar că norocoșii cu nume de la începutul alfabetului au șanse mult mai mari să câștige Premiul Nobel. Elevii de la finalul catalogului ajung să fie obișnuiți să fie pe ultimele poziții pe tot felul de liste, iar asta poate să îi urmărească până în viața adultă, când câștigă cu aproximativ cu 16 procente sub media salarială.
Pentru alegerile din Vancouver din noiembrie 2018 au fost dezbateri aprinse privind ordinea candidaților pe buletinele de vot. Vancouver are doar zece consilieri locali, dar șase dintre ei au nume cu A, B, C și D. La propunerea uneia dintre consilierele care își încheie mandatul în acest an, listele nu vor mai fi în ordine alfabetică, ci în ordine aleatorie. Fenomenul discriminării alfabetice în buletinele de vot fusese studiat și anterior, în cazul alegerilor parlamentare britanice. Conform unui articol publicat de BBC, din 1973 până în 2011, 161 de candidați au câștigat un loc în parlament doar pentru că numele lor a apărut în fruntea listelor de candidați, majoritatea votanților neștiind nimic altceva despre ei.
Din fericire, pentru orice simte într-adevăr povara discriminării alfabetice, soluția e mai simplă și mai ieftină decât în cazul tuturor celorlalte tipuri de discriminare. Schimbarea numelui. Și când se vor inventa și la noi nume de familie care încep cu doi de A, s-ar putea să fiu interesată.