Popularul autor israelian lansează la sfârșitul lui august o nouă carte, 21 de lecții pentru secolul 21.
Cele două cărți care l-au transformat pe Yuval Noah Harari în vedetă a librăriilor, Sapiens și Homo Deus, s-au vândut în peste 12 milioane de exemplare în întreaga lume.
Noua lui carte va fi lansată abia pe 30 august, dar circulă deja printre specialiști și se anunță a fi unul dintre bestsellerurile toamnei. O carte care, spre deosebire de precedentele, vorbește despre lumea de astăzi.
„The Standard“ spune că 21 de lecții prezintă în mare parte material deja publicat sau prezentat de autor în conferințe, în 21 de capitole organizate în cinci părți: Provocarea tehnologică, Provocarea politică, Disperare și speranță, Adevăr și Rezistență, lecțiile autorului despre felul în care putem face față viitorului care ne așteaptă.
Ce este cu adevărat nou în carte este faptul că Harari discută șocul Brexit și cel al alegerii lui Donald Trump. Brexit, în special, pare a contrazice complet credințele lui Harari, care consideră că, deși crizele și problemele noastre sunt globale, identitățile locale „au creat o criză care zguduie cel mai mare experiment multicultural din lume, Uniunea Europeană“.
„După secole de teribile vărsări de sânge, francezii, germanii, italienii și britanicii au construit, în sfârșit, un mecanism care să asigure armonia continentală, dar englezii au aruncat o rangă în angrenajele acestei mașini miraculoase“, regretă Harari, care crede că Brexit-ul a fost „o ultimă încercare furibundă a maselor de a-și folosi puterea politică înainte de a fi prea târziu“, adică a deveni irelevante într-o lume a viitorului dominată de cyborgi și algoritmi. El rămâne încrezător însă în faptul că un eveniment ca Brexit nu va opri drumul civilizației. „Pe termen lung, direcția istoriei este clară“, afirmă Noah Harari.
Dar, pretinde autorul, asta nu înseamnă automat că umanitatea va învăța să colaboreze. Astfel, „dacă proiectul european eșuează… asta ar arăta că această încredere în valorile liberale de libertate și toleranță nu este de ajuns pentru a rezolva conflictele culturale ale lumii“, scrie el. „Dacă germanii și grecii nu vor putea cădea de acord asupra unui destin comun și dacă 500 de milioane de europeni nu vor putea absorbi câteva milioane de refugiați, ce șansă au oamenii să depășească conflictele mult mai profunde care afectează civilizația globală?“
Harari povestește că, aflat la Oxford, nu prea știa ce să facă cu viața lui. La vârsta de 24 de ani a urmat un curs de zece zile de meditație Vipassanā, care urmează o tradiție transmisă de Buddha, dar care este accesibilă și nebudiștilor.
„Cred“, scrie Harari în noua lui carte, „că am învățat mai multe despre mine și despre oameni în general observându-mi atent trăirile în acele zece zile decât învățasem în toată viața mea până atunci. Nu este o evadare din realitate. Este o modalitate de a lua contact cu realitatea“.
Fiind convins că „oamenii gândesc în povești“, Harari se întreabă: „Cum ai putea trăi într-o eră a minunilor, când toate vechile povești au căzut și nici o poveste nouă nu și-a făcut apariția pentru a le înlocui?“. Răspunsul, spune Harari, este ca toți să încercăm să medităm, ca el, în tradiția budistă, singura cale de a ne cunoaște gândurile. „Și e bine să ne înțelegem noi cât mai bine mințile înainte să o facă algoritmii pentru noi!“
Cinci învățăminte din 21 de lecții pentru secolul 21, extrase de revista „The Standard“:
– Nici o activitate umană nu va fi la adăpost în fața amenințării viitoare a automatizării.
– Odată ce Inteligențele Artificiale vor lua decizii mai bune decât noi cu privire la carierele și, poate, chiar relațiile noastre, conceptul nostru de umanitate și de viață va fi silit să se schimbe.
– Spre anul 2100, acel un procent foarte bogat din populație va deține nu numai majoritatea averii, dar și cea mai mare parte din frumusețea, creativitatea și sănătatea lumii.
– S-ar putea ajunge la folosirea celor mai moderne rachete nucleare și bombe cibernetice pentru rezolvarea unor dispute doctrinare despre textele medievale.
– Oamenii au trăit întotdeauna într-o eră a post-adevărului. Homo sapiens este o specie post-truth a cărei putere depinde de a crea ficțiuni și a crede în ele.