Actualitate  -  Iulia Blaga  -  Facilitățile fiscale ne pun pe harta celor mai dezirabile țări europene pentru producția de film  -  

În 13 iunie 2018, guvernul a adoptat o hotărâre așteptată de mulți ani – o schemă de ajutor de stat în valoare de 50 milioane euro, menită să stimuleze producătorii străini să filmeze în România.

În engleză termenul e cash rebate și se referă la un procent din cheltuielile în țara respectivă pe care producătorii îl recuperează la sfârșitul filmărilor. Schema va fi multianuală și se va desfășura după regula primul sosit, primul servit până la sfârșitul lui 2020. Ajutorul se acordă pentru filme de ficțiune de scurt și mediu metraj, seriale TV, filme destinate dis­tribuției direct pe suport video sau internet sau pe orice alt tip de suport, documentare artistice și filme de animație. Un proiect nu poate primi mai mult de 10 milioane de euro. Limita minimă de cheltuieli e de 100.000 de euro. Ca să poată aplica, o producție inter­națională trebuie fie să aibă un coproducător român, fie să colaboreze cu o firmă românească prestatoare de servicii, iar minimum 20% din bugetul total al filmului respectiv trebuie să fie realizat pe teritoriul României. Schema va fi pusă în aplicare de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care va aproba ulterior publicării Hotărârii în Monitorul Oficial documentația necesară și testul de eligibilitate. Se apreciază că până la sfârșitul lunii iulie schema va deveni operabilă.

Cu procentul de 35% plus 10% dacă promovează un oraș, o regiune turistică sau întreaga Românie, ne instalăm în fruntea topului celor mai ofertante state est-europene pentru producțiile interna­ționale. Ca o comparație, Ungaria a fost primul stat est-european care a introdus astfel de stimulente, în 2004, oferind acum un procent de 30%. În acest an se anticipează că producțiile străine vor cheltui aproximativ 466 milioane euro în Ungaria. Recent, în Ungaria s-au filmat Red Sparrow, Colette (cu Keira Knightley) și Blade Runner 2049.

Cehia a introdus astfel de stimulente în 2013, în procent de 20%, și a devenit una dintre cele mai căutate țări europene pentru că oferă locații, servicii și stimulente financiare. Printre titlurile internaționale filmate aici recent se numără Borg McEnroe și The Death and Life of John F. Donovan de Xavier Dolan (cu Kit Harington și Natalie Portman).

Estonienii au lansat schema în 2016 cu un procent de 30%

În Croația, unde stimulentele au fost introduse în 2012, s-au filmat din 2012 până în 2017 (parțial sau total) 45 de producții inter­naționale. Croații au început cu cinci în 2012 și au ajuns la 11 în 2017. Printre acestea, câteva sezoane din Game of Thrones, ultimul urmând să se filmeze în Dubrovnik chiar în acest an. Anul trecut, în Croația s-au filmat Mamma mia: Here We Go Again, Robin Hood (cu Taron Eggerton și Jamie Foxx) și serialul The Terror, produs de Ridley Scott pentru AMC. Acestea au recuperat 20% din cheltuielile realizate pe teritoriul țării.

Și slovacii au procentul de 20% conform unei scheme lansate în 2015. Lituanienii oferă stimulente în procent de 20% începând din 2014, în vreme ce estonienii au lansat schema în 2016 cu un procent de 30%. Pentru că lucrurile au mers bine, în 2017 au dublat bugetul la 2,2 milioane euro. În Letonia procentul e de 25%. În Georgia schema a fost lansată în 2016 și oferă 20% cu 2-5% în funcție de valoarea promoțională a produc­ției. Multe filme indiene au început să se filmeze în Georgia, dar și Les filles du soleil, de Eva Husson, prezentat în acest an în Com­petiție la Cannes. Bulgaria nu a introdus încă stimulente financiare, dar Polonia le așteaptă într-un procent de 25% în acest an. Țară unde producția de film e foarte puternică, Polonia a oferit din 2016 granturi pentru copro­duc­țiile internaționale. În 2017, Polish Film Institute a finanțat 15 co­producții minoritar poloneze (dintr-un total de circa 40 lungmetraje și 160 documentare și filme de animație finanțate).

În 2016, fostul ministru al Culturii Corina Șuteu anunța la Cannes intenția României de a lansa o schemă de stimulente financiare, dar când noua Lege a Cinema­tografiei, la care echipa Ministerului Culturii a lucrat și sub con­ducerea sa, și sub cea a lui Vlad Alexandrescu, a fost respinsă în pri­măvara lui 2017 de Guvernul PSD (votat în noiembrie 2016), spe­ranțele de a crea un mediu financiar primitor pentru produ­cătorii străini s-au redus. Stindardul a fost dus mai departe de Castel Film Studios, studioul cu cea mai intensă colaborare cu pro­ducă­torii străini și cel care a furnizat serviciile pentru produc­ția din România la Cold Mountain, cea mai amplă producție străină fil­mată până acum la noi. În decembrie 2017, o petiție lansată în favoarea adoptării de către România a unui sistem de facililități fiscale pentru industria de film, lansată de Marian Pascale, freelancer care a lucrat și cu MediaPro Studios, și cu Castel Film Studios, a strâns peste 3000 de semnături.

Venituri de patru ori mai mari

Alte detalii nu se cunosc la această oră, nu se știe de ce schema e valabilă doar până în 2020 și nu se știe nici cum va face Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care nu numără profesioniști din industria filmului, să elaboreze co­rect procedura de selecție a pro­iectelor, dar mica industrie cinematografică din România salută această hotărâre. „Chiar și fără a cunoaște detalii legate de felul cum va fi implementată această decizie, consider că ea constituie o mare șansă pentru ca breasla cineaștilor să devină mai vizibilă. Pe lângă faptul că va folosi actori, cineaști și tehnicieni români, această schemă va stimula schimburile culturale și turismul. Va fi o unealtă grozavă pentru coproduc­țiile internaționale și va crea mai mult spațiu pentru diversificarea acestor producții realizate în România. Pe scurt, dacă va fi implementată cu înțelepciune, ea va spori con­tribuția României la cinemato­grafia mondială“, a spus Ada So­lo­mon pentru „Suplimentul de cultură“. Alex Trăilă, responsabil cu afaceri europene și interna­ționale la Centrul Național al Cinematografiei, adaugă: „Este o măsură foarte așteptată de industria de film de la noi, care a ceru­t-o multă vreme. Pasul următor e extrem de important, mă refer la felul cum autoritățile vor elabora procedurile de selecție, deoarece eficiența acestei scheme depinde de claritatea textului“.

În toamna lui 2015 PriceWaterhouseCoopers Romania a dat publicității un raport despre industria de film din România, de­monstrând cât de vitală era adoptarea unei scheme de ajutor de stat. Potrivit acestuia, cifra totală de afaceri era la acea dată de 53 milioane euro, din care 82% era generat de filmele străine filmate în România. PwC estima că, dacă s-ar lansa o schemă de ajutor de stat de 35 milioane de euro pe an, veni­turile ar fi de patru ori mai mari.

„O schemă de ajutor de stat ar crește de șapte ori numărul pro­ducțiilor străine filmate în România, până la aproximativ 350 milioane de euro, iar cifra totală de afaceri ar putea urca la 1,4 miliarde de euro, cu peste 5.600 de joburi și taxe plătite în valoare de 110-140 milioane euro“, a spus atunci Mihaela Mitroi, Tax and Legal Services Leader la PwC Romania.

Toată lumea așteaptă acum să vadă la lucru incredibila Hotărâre luată de un Guvern de incom­petenți care n-a avut până acum nici o treabă cu cultura, ba chiar a respins o Lege a Cinematografiei care urma să schimbe pe multe niveluri industria de film. Entuziasmul celor din breaslă e însoțit de o bună doză de precauție.