În secret îmi doresc ca o călătorie să fie grea, plină de obstacole și de un anume disconfort care să îmi mențină starea de alertă. Asigurările de vacanță sunt singurele care mai pomenesc de eventuale pericole și factori agravanți, deși în realitate toate șansele sunt ca experiența ta internațională să fie una lipsită de orice îngrijorător cod roșu.
Omul precaut e gata să înfrunte orice situație și nici un efort nu e prea mare în fața iminentelor cataclisme logistice: are mereu două carduri în caz de furt, bancomate discreționare, trei tipuri de geci (una de ploaie, alta de vânt și a treia doar în caz de viscol), pastile cât să aprovizioneze un spital din vreun sat din Africa Centrală, toate încărcătoarele și adaptoarele de pe raftul de electronice de la supermarketul local și cel puțin patru variante ultra ingenioase de a depozita peșinul disponibil.
Lumea a devenit prea sigură pentru aventurierii de ocazie. Aeroporturile s-au transformat în anticamere ale Inchiziției, însoțitoarele de zbor (mai ales pe un low-cost intraeuropean) concurează pentru titlul de nazistul zilei, recepționerii hotelurilor de pretutindeni îți cunosc și data aniversării nunții de diamant (să te felicite negreșit întru împlinirea tuturor dorințelor, dar mai ales cea de a figura într-un Excel infinit al Institutului Național de Statistică, nu de alta). Cuba nu face excepție de la regulă.
La tot pasul găsești hoteluri aparținând marilor lanțuri internaționale
La Salsa Suarez, un restaurant multicuisine din Varadero, stațiune în Golful Mexic, am ales să mă împrospătez cu un ceai. Varianta cea mai ieftină. Chelnerul cu mănuși albe îmi prezintă extrem de prețios o cutie de lemn ce conținea patru variante de ierburi aromate: mentă, mușețel, iasomie și ceai verde. Reverența acestuia mă obligă la maniere străine mie, așa că arat discret spre unul dintre sortimente care a fost delicat scos din cutie și depozitat direct pe masă în fața mea.
Inutil să menționez că a doua zi am încălecat pe un scuter până la cea mai prăfuită așezare omenească pe o rază de 30 km de paradisul artificial în care mă scufundasem, pentru o porție de realitate imaculată: cratere stradale pentru un slalom antrenant pe două roți, magazine dărăpănate pline ochi de rom și apă îmbuteliată și nimic mai mult, tarabe de fructe unde am negociat preț de 10 minute doar de dragul de a mai discuta cu cineva care NU VORBEȘTE ENGLEZĂ, slavă Cerului!
Oamenii noștri din Havana sunt puși pe căpătuială. La tot pasul găsești hoteluri aparținând marilor lanțuri internaționale, care oferă cele mai diverse servicii, de la babysitting la săli de conferință și piscine, internet nelimitat, orchestre cu vioară solo la mic dejun, TV satelit și ghizi disponibili 24/ 24, gata să te ducă prin cele mai curate și sigure cartiere cubaneze din apropiere.
Nu există cu adevărat nici o plăcere în a călători în sine
Oricât aș încerca să fug de civilizație, mai devreme sau mai târziu ajung într-un loc în care tot și toate s-au aliniat la standardele minime de siguranță și confort, iar adevărul e că toate acestea nu pot decât să inducă o stare de amorțeală și plictiseală lucie. De ce călătoresc oamenii? Pentru a avea de unde se întoarce? Din frica de singurătate și spații goale? Pentru o neuitată experiență de wellness dintr-un spa malaysian care să te vindece de o constipare cronică? Pentru a pune capăt turismului de masă prin o serie de evenimente menite să te transforme din sărac călător în connoisseur al esteticii locale? Poate. Poate ceea ce ne atrage mai mult în ultimii ani a devenit inaccesibilitatea destinației vizate decât călătoria în sine.
A te plimba prin Maramureș nu e același lucru cu a urca Everestul. Dar chiar și cel mai înalt optmiar din lume a devenit accesibil și mainstream datorită echipamentelor de alpinism și a dezvoltării serviciilor aeriene de transport din ultimii ani. În 1928, Mircea Eliade a trecut prin Alexandria, Cairo, Marea Roșie și Oceanul Indian pentru a ajunge în India. Tot ceea ce trebuie să faci tu pentru același deznodământ este să cauți rapid online cel mai ieftin bilet de avion cu plecare din București și în maximum 24 de ore ești acolo. Dacă visul tău este să te odihnești într-un all inclusive, pentru un călător adevărat același lucru e sinucidere curată.
Nesiguranța, noul, neașteptatul sunt elemente care pun în funcțiune instinctele primare de supraviețuire, îți testează limitele fizice și psihice, rațiunea, hotărârea și calmul. A rezista dorinței de a da bir cu fugiții și de a te întoarce acasă la ce îți e familiar și călduț reprezintă una dintre cele mai mari satisfacții ale unei călătorii bine făcute.
Nu există cu adevărat nici o plăcere în a călători în sine. Există doar poveștile pe care ți le spui apoi plin de aplomb în fața unei audiențe domestice, există doar momentele de după un fior rece care ți-a străbătut ființa într-o seară prin favelele braziliene, există doar dimineața în care febra s-a oprit și poți pleca mai departe, există doar conștiința că ai reușit să treci și peste asta.