Internațional  -  Dragos Cojocaru  -  

Când încetăm să mai ascultăm muzică nouă și rămânem cantonați în ceea ce am ascultat până atunci? În medie, la 27 de ani și 11 luni, cu variații notabile în funcție de țară. Un fenomen straniu denumit de cercetători „paralizie muzicală“.

Răspunsul la această întrebare a fost dat de un studiu comandat de popularul serviciu de streaming Deezer printre ascultătorii din Marea Britanie, Statele Unite, Germania, Franța și Brazilia.

Studiul a arătat cercetătorilor că orice ascultător atinge o „cul­me muzicală“ cu doar câțiva ani înainte de momentul „paraliziei“. În această perioadă se ascultă mai multe melodii noi ca niciodată. Odată instalată paralizia, ascultătorul încetează, pur și simplu, să mai caute muzică nouă.

Există diferențe semnificative în funcție de țară. În Brazilia, culmea se atinge în jurul vârstei de 22 de ani, paralizia se instalează la 23 de ani și 2 luni. În Franța, culmea este atinsă, în medie, la patru luni de la împlinirea vârstei de 26 de ani, iar căderea la trei luni după 27 de ani.

Este celebra vârstă la care au murit Jimi Hendrix, Jim Morrison, Kurt Cobain sau Amy Winehouse, remarcă „Le Figaro“.

La nemți lucrurile merg mai lent: 24 de ani și cinci luni pentru culme, 30 de ani și șase luni pentru paralizie. Un astfel de ecart foarte mare îl au și americanii: ascultă cea mai multă muzică la 24 de ani și jumătate și se opresc aproape de 30 de ani.

Care este cauza acestei paralizii? Conform studiului, motivul cel mai des invocat este lipsa timpului din cauza serviciului (25%), oferta mult prea abundentă de muzică nouă (18%) și timpul foarte mare acordat creșterii copiilor (14%). Interesant, 60 la sută dintre partici­panți susțin că își doresc din tot sufletul să aibă timp să descopere muzică nouă.

Și alte studii arată date similare. În 2015, blogul Skynet & Ebert ajungea la concluzia, folosind datele serviciilor Spotify și Echo Nest, că tinerii ascultă, în marea lor majoritate, muzică populară, gusturile lor se maturizează spre 30 de ani, iar de la 33 de ani încolo încetează să mai des­copere melodii noi.

Cercetătorii cred însă că o cau­ză pentru paralizie ar fi nostalgia. Un studiu serios publicat de revista „Memory & Cognition“ arată că muzica are un efect deosebit de puternic asupra minții, evocând amintiri din viața petrecută la școală sau universitate.

Cântecele noastre preferate, spun cercetătorii, simulează plăcerea în creier, efectul substan­țelor secretate de acestea fiind mult mai amplificat în perioada adoles­cenței, când creierele noastre trec prin schimbări semnificative. Ceea ce face ca un cântec ce ne place cu adevărat la o anumită vârstă să ne placă toată viața. La fel, un cântec pe care îl ascultăm la o vârstă mai înaintată are șanse mult mai mari să nu provoace un răspuns chimic la fel de puternic din partea creierului.

Practic, spun cercetătorii, creierului nostru „îi place muzica nostalgică, iar acest lucru este foarte OK“.