Votul în Senat privind organizarea „referendumului pentru redefinirea familiei“, previzibil de altfel, a adus ceva în plus: reafirmarea neîncrederii în știință și proferarea unui discurs tipic bigotismului.
Consilierii senatorilor s-au întrecut în a se folosi de credință și religie în compunerea unor discursuri pe care nici măcar Biserica Ortodoxă Română nu le mai folosește în anul de grație 2018. Regele neîncoronat al zilei a fost nimeni altul decât Șerban Nicolae, senator PSD, jurist cu diplomele dobândite la fără frecvență, care a bolborosit ceva despre regnurile animal și vegetal, precum și despre „o explozie“ în care el nu crede, căci „o explozie nu a dus niciodată la ceva bun în lumea asta“.
S-a râs mult pe seama negării Big Bangului de către Nicolae, iar meme-le tot circulă de atunci pe Facebook, iar cea mai reușită dintre ele reclamă, în glumă, faptul că „în România vor ăștia să legalizeze fizica cuantică!“. Unde-o să ajungă țărișoara noastră în ritmul acesta? Nicolae a uitat să ceară arderea pe rug a cercetărilor de la CERN, de la Geneva, care au descoperit „particula lui Dumnezeu“, poate cea mai mare descoperire științifică a vremurilor noastre și care explică de ce există lumea materială. Fără „bosonul Higgs“, Șerban Nicolae n-ar fi existat, de bună seamă.
În SUA, încălzirea globală, un fapt științific unanim recunoscut în comunitățile cercetătorilor în domeniul climatic, este de ani buni instrumentalizată din punct de vedere politic. Administrația Trump a șters cu totul de pe site-urile guvernamentale toate referirile la fenomen. În Camera Reprezentanților, în Congresul american, parlamentarii republicani aduc iarna zăpadă în plen pentru a demonstra că afară încă este foarte frig și apa încă îngheață. Pe logica lui Șerban Nicolae: „dacă încălzirea globală ar exista, atunci nu am mai avea iarnă“.
Însă nu știința se află în secolul nostru într-o criză, ci mai cu seamă lumea politică. Nu trebuie să fii specialist ca să realizezi că niciodată în istoria omenirii nu s-au cheltuit mai multe resurse în domeniul cercetării și nu s-au făcut mai multe descoperiri. Transformările la nivel social determinate de această a patra revoluție tehnologică, cea digitală, sunt palpabile și produc efecte, chiar crize.
Una dintre crizele profunde la care asistăm este destructurarea acțiunii politice clasice, ai cărei reprezentanți se confruntă cu o criză de legitimitate tot mai profundă în ochii electoratului, să-i zicem, emancipat și conectat la tot ce se întâmplă în lume. Mediul politic are o inerție uriașă, o putere relativ redusă la a se adapta. Faptul că la noi și PNL, nu numai PSD, se agață cu putere în continuare de orice vot ar putea veni pe linia clasică a colaborării cu Biserica Ortodoxă Română are originea tot în criza descrisă, din incapacitatea de a colecta „enoriași politici“ și din alte zări decât cele captive și, de regulă, disciplinate.
Privind la tabloul general, aș spune că mai degrabă marile culte (nu grupurile ultra-radicale) fac eforturi în a se adapta și a capta credincioși și din zone mai emancipate. Negarea principalelor descoperiri științifice nu se mai află în programul clericilor, mai preocupați de a rămâne relevanți în lumea tehnologizată. Faptul că Șerban Nicolae se ocupă cu negarea Big Bangului nu arată decât deruta clasei politice. Destul de trist să te trezești într-o lume din care nu mai înțelegi nimic, așa cum s-a trezit domnul senator de la tribuna Parlamentului.