Iata-le!
1) Mi-a venit o idee formidabila: sa nu ne cunoastem niciodata. Sa ne scriem doar. Apoi mi-am dat seama ca nu am taria necesara acestui poem. O sa ne cunoastem si o sa ne detestam reciproc. Nu ma pot abtine sa nu ma cert cu poetii (mai ales cu ei), obosesc foarte repede.
2) Citesc cartuliile din colectia „Caleidoscop”. E o colectie pentru gospodine. Sint delicioase! Mai ales Pasari de apartament. Vei afla ca exista „turturica-diamant”. Vei vedea cum sint hraniti canarii.
3) Imi plac orasele straine chiar daca sint urite; as spune: mai ales daca sint urite. Cind pleci, lasi in urma ceva ce cu timpul va deveni frumos.
4) Diminetile-s pline de ceata. Gazda mea, ca un veritabil Urmuz, schimba forma gradinii zilnic, mutind gardurile. Pisicile mele, Scamosila si Muteasca, stau mai mult in casa. Fac focul si coc gutui pe godin. Si citesc Ce le pasa damelor!.
5) A venit iarna. De citeva zile Scamosila doarme in dulapul de haine. Muteasca a facut bronsita. Uneori pun radioul sa cinte, desfac o umbrela rosie, de dama, o asez jos si privesc lumina trecuta prin pinza ei. Citesc putin. Dorm mult. Visez legume stravezii si oameni necunoscuti.
6) Ce fericit vrea sa para! El sta linistit si asteapta cele douazeci de zile cind e lovit de har, cel putin asa spune. Sub cuvintele astea se ascunde o teama infioratore de moarte!
7) Ramine mereu cititul. Dar sint atit de putine carti care m-au iubit!
8) Am pe masa un bostan, o luminare (tot galbena), trei bile si un ceas. Din ele s-ar putea face o poezie. Dar lipseste esentialul: pofta de a scrie.
9) Ma gindesc sa-ti scriu odata o scrisoare formidabila, in care sa-ti explic de ce mergeam plingind pe strazi prin 1955-1956. Pentru ca m-ai intelege. Asa cum iti inteleg si eu adolescenta pe care ti-o iubesti, pe care nu ti-o poti trada.
10) M-a cuprins o oboseala, o sfirseala ce seamana cu convalescentele din copilarie, cind dupa multe zile de stat in pat ai voie sa iesi in veranda, si e dupa-amiaza, si pe strada trec eleve, si tu citesti Robinson Crusoe.
11) Simt mereu nevoia sa maninc. As minca incontinuu, toata ziua si toata noaptea. E o forma de tristete pofta asta bestiala.
12) In fata ferestrei s-a construit un canton. Sint trei ture. Doi barbati si o femeie. Azi e de serviciu femeia. O cheama Sultanica, are pantaloni, ochi verzi-tulburi, un profil splendid, grav. Stau si-ti scriu si ma uit la ea cum se sprijina-n usa neagra a cantonului, cu miinile in buzunar, si priveste ploaia.
13) Mi-a scris D.G., extraordinar de frumos. Inca nu i-am raspuns. Astept o zi cu crini si sopirle, ca sa fiu mai tafta.
14) Altfel, aici miroase pina la dementa a pamint, a iarba gata sa apara, a santuri cu apa religios de frageda-n conceptii.
15) Totul e pus la punct. Eu citesc doar carti blinde, ca sa-mi fac un suflet de halva calda. Soarele trece urias printre scinduri, crinii au declansat parfumuri biruitoare. Ploi mari si limpezi se preling din cind in cind. Cam asa stam cu natura. Iar cu fiintele, minunat! Femeile sint din ce in ce mai frumoase. Pisicile au priviri tulburatoare. Sufletul meu e un roman picaresc…