Nu exista vreo nota mai mare de 8 decit prin necercetate minuni dumnezeiesti, dar nici latina nu stiam.
Aveam insa mereu manualul pe banca. Lipsa lui se pedepsea cu nota 2. Nu mai stiu cum a fost prima lucrare scrisa. Probabil, suficient de mediocra incit sa n-o tin minte. Pentru Kadraba insa, o teza la latina se pregateste din timp si cu sfintenie. Zic cu „sfintenie” pentru ca numai bunul Dumnezeu te mai poate apara in astfel de clipe. Pentru inceput, e bine sa-ti pirasti colegul de banca daca vezi ca incearca sa copieze la religie – blasfemie curata –, pentru ca asa poti fi sigur ca te vede Cel de Sus. Cumperi bomboane pentru fratior sau surioara, dupa caz, donezi cersetorilor pachetelul cu mincare, te oferi sa cumperi piine si sa umpli sifoanele, in fine, faci tot ce poti ca sa-ti arati virtutile. Apoi intri in cea mai apropiata biserica si te rogi fierbinte, astfel incit Dumnezeu sa se milostiveasca de tine si sa pogoare Duhul Sfint asupra-ti in ziua tezei cu pricina.
Intocmai a facut si Kadraba (ma rog, mai putin partea cu sifoanele, care nu se inventasera pe-atunci), inchipuindu-si „cum Dumnezeu atoatevazator si atoatestiutor va trimite asupra lui, aplecat peste caiet, limbi de foc pentru a-l rasplati”. Cu-o noapte inainte, rostesti de opt sute de ori Slava tie, Fecioara!, Tatal nostru si Crezul, iar la trezire faci o cruce mare si te mai inchini odata. Din nefericire, pregatirile nu-ti lasa timp sa inveti nici macar declinarea-ntii. Iar asta poate fi fatal, caci peste Kadraba Duhul Sfint n-a pogorit din cer. In schimb, a pogorit in carnetul de note un necurat „insuficient”. „Cele citeva fraze scrise contineau un numar de greseli aproape egal cu numarul rugaciunilor rostite.”
Arena cu profesori de latina
Nici elevul Papousek n-a avut mai mult noroc, dind nas in nas cu insusi Caius Iulius Caesar. Il asculta cu ochii mari si inima cit un purice, zvircolindu-se prin somn cu gindul la ultimul examen la latina, nepromovat cu 4. „— Cind parintii sint informati despre notele voastre slabe, va temeti de bataie si va speriati de lucrarile scrise. Nu meritati mila. Ar fi indicat sa va duca in arene si sa fie asmutiti impotriva voastra profesorii si directorii de scoli medii, inarmati cu sabii scurte. Apoi lictorii sa va intrebe in public despre compozitia la latina. Raspunsurile voastre i-ar infuria pe profesori, care v-ar ucide in nisipul arenei, fiindca nu stiti sa intrebuintati conjunctivul si infinitivul cum accusativo.”
Cit despre Chocholka… Chocholka isi cerea voie afara de cite ori ii venea rindul sa fie scos la tabla si ascultat. La fel facu si la prima lucrare de latina din viata lui, lasind in urma, in drumul spre closet, fraze precum: „«Masa nu e nici inalta, nici lata», «Calciiul este o parte a corpului», «Mama nu e sora», «La Roma erau multe case», «In gradina sint copaci»” si o foaie fara de greseli, alba ca neaua.
Pe 15 octombrie 2007, intr-o campanie derulata de TVR, latina era desemnata „materie sufocanta” pentru elevii de gimnaziu.
Jaroslav Hasek, Micul scamator (culegere de povestiri umoristice).
In romaneste de I. Peltz si Tr. Ionescu-Niscov,
Editura Tineretului, Bucuresti, 1965.
Prefata de Marin Sorescu.
Ilustratii de Jan Brychta