Cel mai mare succes cinematografic al anului în China este Operation Red Sea și este un pariu curajos al producătorului, Bona Film Group, într-o zonă tematică ce, până în prezent, era considerată un adevărat teren minat: filmul de război contemporan.
Operation Red Sea este conceput exact ca un thriller american: o trupă de soldați experți ai Marinei Chineze înfruntă teroriști și rebeli dintr-o republică fictivă pentru a elibera un grup de ostatici. A avut un buget considerabil, de 70 de milioane de dolari (mediu pentru Hollywood), și este plin de tehnică de luptă hi-tech împrumutată de la armata chineză. Este inspirat de un incident real: în 2015, un distrugător chinez a participat la o operațiune de salvare în portul Aden din Yemen.
Este ceva nou pentru cinemaul și publicul chinez. Până acum, în China, sigurele filme de război permise oficial erau cele având ca subiect ultimul conflict mondial sau războiul civil chinez, care a durat până în 1949. Conflictele din Coreea, Vietnam sau altele, mai recente, erau evitate cu grijă, „prea periculoase din punct de vedere politic“, cum explică Dede Nickerson, fondator al studioului Infinity Pictures din Beijing.
Cenzorii chinezi au relaxat însă regulile în ultima vreme, în acord cu noile realități ale modernizării armatei chineze și cu o prezență mult mai activă a Chinei pe arena globală.
Acesta este un mesaj pe care autoritățile îl transmit publicului chinez. „În primul rând spune «ne place spectacolul vizual», iar în al doilea rând că «vrem să ne simțim bine fiind chinezi»“, decriptează Dede Nickerson. De asemenea, având în vedere că aceste filme sunt realizate în strânsă cooperare cu forțele militare chineze, ele sunt un prilej de a prezenta publicului (și lumii întregi) noile tehnici de luptă aflate în dotarea Imperiului de Mijloc.
Noua permisivitate a cenzurii a permis apariția unor filme de gen care s-au bucurat de un mare succes: Operation Mekong sau Sky Hunter. Acum, Operation Red Sea arată că cinematografia chineză face ceea ce făceau americanii cu filme precum seria Rambo sau Top Gun (1986): induc publicului chinez ideea unei Chine în rol de superputere, spune criticul de film Guo Songmin. „Sincer spus, cu astfel de filme, China s-a imaginat pe sine drept un alt SUA“, scrie criticul.
Deschiderea spre acest gen de filme este doar un aspect al dezghețului cenzurii din ultimii ani. De exemplu, în ultima vreme s-a permis realizarea și prezentarea în China a unor filme despre stafii și zombi, subiecte care până acum încălcau dispozițiile Partidului cu privire la „lupta cu superstițiile“. Este vorba despre cinematografia din China continentală – cea din Hong Kong, cu un regim special, n-a avut parte de astfel de restricții.
De asemenea, un alt tabu a fost călcat, cel al filmului SF. Deocamdată cu un film cu monștri, Meg, coproducție între Warner Bros și studiouri din Shanghai în care Jason Statham, și o echipă de staruri chineze luptă cu un rechin preistoric. Succesul acestor producții în China arată de ce piața de film din țară este un ecosistem care se susține singur și în care Hollywoodul se roagă să fie primit. Operation Red Sea a costat 70 de milioane și are încasări, numai în țară, de 579 de milioane până acum. Wolf Warrior 2 (2017) a câștigat 874 de milioane.
Pentru a pătrunde pe această piață, producțiile de la Hollywood sunt capabile de compromisuri uneori de-a dreptul scandaloase. Cum a făcut, de exemplu, realizatorul lui First Man (regizat de canadianul Damien Chazelle), filmul despre Neil Armstrong în care steagul american a fost pur și simplu scos din legendara secvență a aselenizării.
O rescriere a istoriei care i-a enervat pe mulți americani, inclusiv pe un alt astronaut celebru și colegul lui Armstrong, al doilea om pe Lună, Buzz Aldrin, ca și pe mulți senatori republicani.