Rep: In finalul interviului nostru as vrea sa va pun intr-o mica incurcatura, cu permisiunea dumneavoastra. Ce este regizorul, domnule regizor?
Reg: (ride) Da... Regizorul e Isus Hristos. Cu siguranta, e un fel de Isus Hristos al filmului.
Rep: Foarte interesant. Dar de ce nu Dumnezeu? Ar trebui sa fie Dumnezeu.
Reg: Din pacate, nu. Dumnezeu sint producatorii. Ar fi fost bine sa fie regizorul, dar cei care platesc au ultimul cuvint. Nu tot timpul, din fericire, pentru ca la fel ca Dumnezeu, sint si ei milostivi. Vedeti ca Dumnezeu nu are chip, nu se infatiseaza, pentru ca e un consiliu, nu e unul singur. Si ei au puterea de a-i spune lui Isus „Du-te acolo, fa aia, iarta-i pacatele lui cutare, da-i un rol la tine-n film, descurca-te cu harul pe care ti l-am dat, mai mult n-avem”. De fapt, har exista, dar Dumnezeu nu vrea sa dea mai mult, pentru a-i testa credinta lui Isus.
Rep: Atunci actorii ar putea fi cei 12 apostoli.
Reg: Nu, nu. Actorii nu sint apostolii, actorii sint Sfintul Duh. Ei sint cei care vin cu harul, cu sufletul. Actoria este meseria sufletului. Relatia regizor-actor trebuie sa fie o relatie de aproximativa egalitate. Apostolii se subordoneaza lui Isus, ei il asculta.
Rep: Nu intotdeauna.
Reg: Da, asa e, poate ca se indoiesc de el la inceput, il privesc ciudat… Dar in final ii dau dreptate, orice ar spune. Actorul trebuie sa se situeze pe aceeasi platforma spirituala, si sa cladeasca impreuna cu regizorul, nu doar sa asculte de invatamintele acestuia.
Rep: Si atunci apostolii cine ar putea fi?
Reg: (ride) Apostolii ar putea fi echipa de filmare. Mai cu seama directorul de imagine, cu siguranta e Sf. Petru. Cel mai credincios dintre ei.
Rep: Dar pina si el tradeaza, se leapada de Isus in final.
Reg: E firesc, orice operator isi doreste intrucitva postura de regizor. Dar Petru cel care tradeaza e inca om. Eu vorbeam de sfint. (ride) Oricum, daca filmul iese prost, se vor lepada toti, nu numai operatorii. Singurul care va patimi va fi regizorul. El e cel rastignit.
Rep: Dar filmul? In final, corespondenta filmului care e?
Reg: Filmul nu poate fi altceva decit credinta. Ceea ce regizorul propovaduieste, ceea ce el lasa drept invataminte urmasilor. Ce ramine in constiinta spectatorului. Propria religie.
Rep: Si spectatorul? Daca tot vorbim de el.
Reg: Spectatorul este omenirea, in mod perpetuu. Toti sintem spectatori, totul e un spectacol.
Rep: Va multumesc mult.