Asa ca astazi „Enticlopedia” isi ofera un regal de minunatii alcatuite din litere, iar prezentarea cuvintelor pe care le-a ales din cartea lui Moore nu urmareste nici o logica.
Si ca sa va convingeti de asta, primul va fi „onsay” care, in boro, dialect din India, inseamna „a te preface ca iubesti” (in timp ce „onsra” e „sa iubesti pe cineva pentru ultima data”). La numarul doi trecem „gagung”, cuvint sfisietor – in traducere literala, inseamna „ramura uscata” si se refera la foarte trista situatie a celor o suta de milioane de barbati care, din cauza politicii chineze a copilului unic, ramin pe dinafara, neavind nici o sansa sa-si gaseasca vreodata iubita (pentru ca, in China, femeile sint cu o suta de milioane mai putine decit barbatii chinezi).
Lasind calculele amoroase deoparte, ajungem la „ilunga” (cuvint care a iesit pe locul I in topul celor mai de netradus cuvinte din toata lumea), folosit intr-un dialect din Congo pentru a desemna o persoana care iarta o greseala o data, apoi o tolereaza a doua oara, dar niciodata si a treia. „Alfreka” vine din Islanda si sper sa nu se intimple in veci, „plecarea spiridusilor” adica, care ar aduce dupa sine moartea spirituala a pamintului. Si-acum ne apropiem de casa, dar nu foarte (nici un cuvint din romana nu e pe lista): in Rusia mai intii, cu „razliubit”, „ceea ce simti pentru o persoana dupa ce ai incetat sa o mai iubesti”, adica dez-indragosteala, un amestec de prietenie, condescendenta, simpatie, melodrama si valeriana; apoi in Cehia, la „litost”, pe care Kundera il defineste asa – „o stare de tulburare adinca provocata de constatarea subita a propriei nefericiri”, „un sentiment al infinitului asemanator cu un acordeon deschis, o sinteza din multe altele, compasiune, remuscare si un soi de dorinta nelamurita… Nu stiu cum ar putea cineva sa inteleaga sufletul omenesc fara asta”.
Sint convinsa ca, daca sint inginate citeva din aceste cuvinte speciale, e imposibil sa nu primesti ceva din irepetabilitatea lor, devenind, la rindu-ti, de netradus.