E ca mine, doar ca e mai mica. Si mai proasta. Cind oamenii nu ma baga in seama si ma plictisesc foarte tare, o musc.
Musc din ea si ma simt mai bine. Eu numesc asta joaca. Pisica face ce-i spun eu. De aia si banuiesc ca e proasta. Dar imi place mult mult de pisica. Daca n-ar fi ea, m-as plictisi ingrozitor.
Citeodata oamenii isi arata coltii. Ei numesc asta ris. Nu ma deranjeaza.
Am o jucarie preferata. E facuta din ceva moale si colorat. Si zboara. Nu-mi dau seama exact cum functioneaza. Cred ca o controleaza oamenii de la un fir. Cind reusesc s-o prind, musc tare de fir. As vrea sa-l rup, sa ramin doar cu jucaria. Vreau sa musc tare tare din jucarie. Jucaria zboara mai departe in jurul meu. Fug dupa ea. Obosesc repede. Cred ca sint gras. Imi doresc jucaria foarte mult. Foarte mult.
Cred ca am o voce frumoasa. Cind oamenii nu ma baga in seama, incep sa cint tare tare. Am vazut eu la unul din oameni cum. Si apoi unul din oameni tipa la mine. Ma opresc si imi caut pisica sa musc din ea.
Jucaria fara oameni nu conteaza. Stiu unde e, pot s-o iau oricind. Nu zboara. Sta acolo fara sa se miste. Nici cind o imping nu se misca. Cind o dau jos cade. O jucarie moarta nu-mi place. Sint dependent de oameni.
Cind vine intunericul, ma culc pe un cap de om. Cred ca imi place mirosul parului. Imi aminteste de mama. Caldura oamenilor imi place foarte foarte mult. Cind pun mina pe mine, oamenii se simt bine. Imi place sa dorm in cutii si pe oameni. Imi place sa-i maninc mincarea pisicii. Imi place pisica. Ea nu stie sa cinte. Sint mai mare decit ea.
S-au trezit?
Odata vreau sa ies afara, dar mi-e frica. Afara e foarte mare si miroase mult. Cred ca nu stiu ce sa fac… Ma plictisesc.