Noua grila prevede salarii cuprinse intre 1.100 de lei si 4.500 de lei, dar variabile in functie de realizarile angajatilor. „Prin aceasta lege, am gasit o cale de echilibru, pe de-o parte protejind valorile formate deja in aceste institutii, pe de alta parte creind alternativa autodezmembrarii sistemului, un sistem inert si rupt de realitate. Pina acum, s-a mizat pe faptul ca doar vechimea conteaza, mentinindu-i pe toti intr-un soi de egalitarism privind salariile si recunoasterea profesionala. Trebuie sa incepem sa tinem cont de competitie”, afirma Demeter.
Contractele pe durata nedeterminata vor fi pastrate, intentia fiind totusi de a se trece, cu anii, la tipul de contract determinat in timp, care ofera anumite avantaje artistului: posibilitatea de a primi o indemnizatie in cuantum de pina la 50% din salariul mediu net pe economie, ca ajutor de plata a chiriei; angajarea fara concurs; negocierea unor perioade mai lungi, chiar si de 5-7 ani. Legea va obliga directorii de institutii de teatre si concerte sa isi stabileasca cu exactitate, inainte de inceperea stagiunilor, numarul, titlurile si autorii proiectelor pe care le vor desfasura. In cazul teatrelor, de pilda, auditiile vor fi anuntate public, pentru a permite accesul cit mai multor actori interesati, si se vor desfasura, de asemenea, din timp, pentru ca actorul sa stie cu precizie in ce perioade ale anului va fi ocupat in institutia sa si care e consistenta rolurilor obtinute.
Luind mai departe ca exemplu actorul, salariul acestuia va fi stabilit in functie de: numarul de roluri noi din stagiune, felul acestora, rolurile din stagiunea anterioara, numarul de reprezentatii programate. „Legea, in privinta institutiilor, aduce reparatii in primul rind conditiei sociale a tuturor «paturilor»: tehnica, administrativa si artistica. Sint convins ca odata cu aceasta reconsiderare a valorilor si a remuneratiei din sistemul institutional, angajatii vor fi din ce in ce mai motivati sa caute surse alternative, fara ca aceste surse sa fie neaparat legate de orientarea catre alte job-uri”, explica Demeter.
In alta ordine de idei, externalizarea serviciilor care nu necesita acoperire full-time ar putea insemna economii la fondul de salarii. O alta noutate importanta a legii este ca sprijina initiativa privata. Companiile – SRL-uri, asociatii etc. – vor putea sa aplice si pentru dreptul de a asigura un anumit serviciu artistic in schimbul unei oarecare sume prestabilite, negociate cu autoritatile, ceea ce le va putea asigura existenta intre doua aplicatii la proiecte sau programe. Dar asta in conditiile in care oferta lor raspunde unor nevoi ale comunitatii neidentificate de celelalte institutii culturale. De asemenea, proprietarii spatiilor in care companiile isi vor desfasura activitatea vor fi scutiti de plata impozitului pe cladire si pe terenul aferent acesteia.