La momentul scrierii acestui text nu știm dacă Tudorel Toader se mai agață de funcția de Ministru al Justiției sau și-a asumat „până la finalul programului“ demisia.
Contează prea puțin, ieșirea rușinoasă din scenă a Tudorelului este încă un episod dintr-un șir infinit de șmechereală pretins doctă din partea profesorului universitar doctor docent de renume mondial.
Așa că, peste o zi sau peste o lună, Tudorelul se întoarce la Iași și amenință să își exercite funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza“, obținută în urma unor alegeri pentru 4 ani. Ca să și-o păstreze s-a autosuspendat de nenumărate ori (ba era pe final de mandat la Curtea Constituțională, ba, oroare!, Ministru al Justiției). Dacă în privința activității sale ministeriale deja s-au scris multe romane – căci faptele și vorbele sale par desprinse din tărâmul ficțiunii –, mă întreb acum ce o fi în sufletul cadrelor universitare și personalului de la „Cuza“ neatins încă de dragostea pentru PSD și Antena 3… La momentul plecării sale la București, Tudorel încă mai avea o aură de universitar frecventabil, uns cu toate alifiile politice, răzbătător pentru el și familia lui, dar în nici un caz de artizan al punerii pe butuci a independenței Justiției. S-a dus la București speranță și s-a întors pe post de plagă deschisă. Nu se întoarce acasă fiul risipitor, ci golanul cartierului.
Nu vă așteptați însă ca întreg mediul universitar ieșean să protesteze sau să îl respingă ca pe o boală rușinoasă! În primul rând, același mediu l-a ales de prima dată în fruntea Universității deși alternativă exista, iar profesorul Codrin Liviu Cuțitaru poate că nu o fi fost el uns cu suficiente alifii politice, dar sigur nu făcea de râs cea mai veche universitate din țară! Am încercat în toți anii aceștia să aflu ce a fost în mintea majorității celor cu drept de vot pentru funcția de rector și am înțeles, printre multe declarații reținute, că a promis ceva în legătură cu… plata cu ora și că lumea s-a așteptat ca el să facă și să dreagă după ce instituția a început să se confrunte cu mari probleme financiare, dublate de o hemoragie de studenți către alte centre universitare.
Într-adevăr, aud că Tudorelul a mai livrat câte ceva, mai ales din punct de vedere patrimonial. Un teren pe care TVR Iași trebuia să-și construiască un sediu a fost cedat de către conducerea centrală a Universității Cuza, spre stupefacția tuturor, cu complicitatea celebrei doamne Gradea și a Guvernului (care era proprietarul de drept al terenului). Da, probabil pentru genul acesta de învârteli peste capul tuturor, cu intrare la cine trebuie, Tudorelul a fost util. Dar cu ce preț?
Prețul este unul simplu de intuit: cedarea oricărei brume de onoare pentru câțiva arginți – și aceia obținuți prin practici mai puțin universitare, dar, la fel de drept, încă neînscrise în Codul Penal. În schimb, prețul cel mare, al rușinii, îl plătește în continuare întreg orașul Iași.