Atentie!, nu am spus mistoul, boala nenorocita si traditionala a oricarui tintar cu gura mare din „sportul-rege”.
Aia care ne arunca temele fundamentale in implozii si explozii si-n fuziuni si-n fisiuni neasteptate. Aia care ne da, constant, un sut in fund de pe drumul realitatii; care transforma orice dezbatere publica in prilej de sodomizat capra vecinului. Acum aproape o saptamina, omul nostru a dat fraza cea mai rascolitoare din ultimii saptesprezece ani de platitudini emanate in conferintele de presa de dupa meciuri. Le stiti cu siguranta, acele conferinte uneori televizate, in care persoanele in cauza (nu personajele!) emit arsite semantice din familia lui „ne-am dorit mai mult victoria”, „baietii s-au mobilizat exemplar” sau „inca o data, s-a dovedit ca balonul e rotund”.
In seara zilei de 9 decembrie 2007, Ionut Popa a aparut in fata ziaristilor, care asteptau un fluviu de ironii indreptat impotriva finantatorilor echipei si a celui care o pastoreste din scaunul de primar. Asta pentru ca prezenta sa in fruntea fotbalistilor ieseni era (si mai este pusa, din ce aud) sub un mare semn de intrebare. Ei bine, dinsul a dedicat victoria echipei Poli Iasi din meciul cu Timisoara memoriei lui John Lennon, asasinat in urma cu 27 de ani. Citi dintre antrenorii mediatizati ai Romanicii noastre ar fi ales aceasta cale? Majoritatea s-ar fi multumit sa trinteasca un „acum se vede ca era o greseala sa renunte la mine”. Si sa urmeze, dupa o declaratie dintr-asta mustratoare, un sir de diatribe la adresa „complotistilor”.
Cu personajul Ionut Popa nu te plictisesti niciodata. El e genul de individ care nu se infoaie ca un curcan in fata camerelor de luat vederi. Desi isi stie bine rolul atunci cind becurile se aprind. Ionut Popa nu iti arunca, din demi-vole, citate din Habermas sau din Nicolae Iorga. Nu s-a reinventat filosof sau istoric peste noapte, nu l-am auzit niciodata declamand fraze fara punct din domenii paralele cu acela in care se manifesta zi de zi. Este, cred, o raritate in Romania celor care se vad iluministi peste noapte si care isi fac lifting la televizor, luindu-si morga unora care au descoperit „codul lui da Vinci”. Macar ca exprimare publica, Ionut Popa este ceea ce ne lipseste cel mai mult si care se cheama, simplu, „un meserias”. Unul cu umor! Unul care ne furnizeaza cele mai suculente stiri din Liga I Nume-De-Bere-La-Pet, liga in care majoritatea rigiie cacofonic si stirb.