Dar sint convins de un lucru: trendurile au o relevanta prea mica pentru lucrurile cu adevarat importante din mijlocul unei culturi. Asa ca voi vorbi despre ce cred ca stiu. Unde am la indemina si date, le voi mentiona. Unde nu, nu.
Februarie 2008: 4 luni, 3 saptamini si 2 zile primeste premiul Oscar pentru Cel Mai Bun Film Strain. E cel mai important eveniment al inceputului de an, reusind chiar sa depaseasca fotbalul ca subiect predilect de dezbatere. Cristian Mungiu devine, pentru scurt timp, mai vizibil decit Cristian Chivu, Anamaria Marinca decit Alexandra Dinu si pina si ziarul „Libertatea” dedica deschideri de editie noilor descoperiri din viata lor sexuala. Bufoniada merge insa mult mai departe: Mungiu este transformat in erou national, 432 asemuit cu Miorita, cu Luceafarul, cu echipa Stelei din ’86, se peroreaza despre extraordinarele resurse creative ale Patriei noastre si despre drama celor 35 de sali de proiectie. Desigur, publicul e cel dintii vinovat ca a ignorat atita vreme marele nostru cinematograf romanesc si ca prefera sa ia filme de pe net.
Cit timp se consuma circul, Cristi Puiu isi continua documentarea in puscarii, spitale de nebuni si laboratoare criminalistice pentru noul sau film, avind in centru povestea unei omucideri. Succesul lui Mungiu il motiveaza sa lucreze minutios si asiduu la ceea ce va fi, probabil, inca un film exceptional, mai bun decit orice am vazut pina acum.
Martie 2008: Galeria PlanB este invitata, pentru a doua oara consecutiv, la Armory Show. aRewind rapid: The Armory Show, 1913 – publicul american se intil-neste pentru prima oara cu arta moderna si este stupefiat; printre artistii expusi: Brancusi, Ingres, Delacroix, Degas, Cezanne, Renoir, Monet, Seurat, Van Gogh, Matisse, Manet, Lautrec, Braque, Gaugain, Duchamp etc.th. Galeria din Cluj isi continua ascensiunea rapida, devenind cea mai importanta galerie comerciala de arta din Romania, reusind sa-si impuna artistii pe piata internationala si sa le creasca enorm cota. Se vorbeste tot mai mult despre o „Scoala de la Cluj”, dar artistii striga la timp „bullshit”. Vlad Nanca e, in continuare, cel mai cunoscut tinar artist din tara. In 2008, primeste cadou o Dacie de la producator si refuza s-o conduca. Anca Benera se intoarce un pic la pictura si bine face.
Teatru. De urmarit in continuare: Gianina Carbunariu, Peca Stefan, grupul Tanga Project. Peca se indeparteaza de teatru in favoarea sitcom-ului, gen care-l atrage tot mai mult.
Noile media: vezi articolul lui Stefan Tiron din numarul curent. A se consulta si Kinema Ikon. Ei stiu mai bine. In ceea ce ma priveste, imi pun toti banii pe Linda Barkasz, IRLO, Omar si Ada Musat. Nu neaparat pentru 2008. Long-term.
Literatura? Habar-nu-am. Poate ca o sa se iasa inca un pic din autism si o sa inceapa citeva colaborari consistente cu alte medii, altfel paradigma-text pierde tot mai mult teren in fata paradigmei-imagine. Trend global, de altfel. As vrea sa citesc un nou roman de Adrian Schiop. Cartarescu nominalizat la Nobel?
In muzica (ma refer exclusiv la muzica electronica romaneasca) si in dans contemporan, lucrurile se intimpla in continuare la fel de smooth. Sint domenii ale culturii romane care s-au desprins deja din stadiile de autocompatimire.
Cit priveste obisnuintele de lectura, anul 2008 va insemna inceputul unei translatii catre hirtia digitala, propuneri foarte interesante venind din partea Amazon, Google, Apple si retelele sociale de tip Facebook. Vom citi din curiozitate Muntele vrajit pe iPod sau pe Kindle, dar nu vom renunta prea curind la carti in forma lor fizica.
O revista de stiinta din anii ’60 se pronunta cu optimism: „la inceputul mileniului urmator, un computer va cintari chiar mai putin de doua tone!”. Probabil ca ma aflu intr-o situatie similara incercind sa fac pe futurologul. Ma consolez cu gindul ca, in cultura, lucrurile nu se misca la fel de repede.