Parada celor o suta de personaje mascate a strabatut Bulevardul Coposu, Strada Cetatii, Bulevardul Balcescu, spre a poposi in Piata Mare si Piata Huet. Obiceiul, disparut din Romania odata cu emigrarea masiva a sasilor din Transilvania, este atestat din secolul al XVII-lea si inglobeaza obiceiuri ale breslelor din Evul Mediu. Parada lolelor prezinta breslele traditionale si dansul lolelor, impreuna cu reprezentatii de maiestrie ale personajelor mascate.
Personajele traditionale prezentate in Breasla Lolelor reprezinta cele mai importante bresle mestesugaresti din Agnita: Breasla Blanarilor reprezentata de Coroana pe care sint asezate patru vulpi cu cite un jder in gura si de un urs cu stapinul sau; Breasla Croitorilor reprezentata de Calutul Croitorului impreuna cu calaretul sau, si Breasla Dogarilor reprezentata de un barbat ce invirte o doaga de butoi pe care sint asezate in forma piramidala pahare pline cu vin. Conducatorul Paradei este insotit de doi ingerasi.
Pe linga costumele inedite, farmecul acestui vechi obicei este faptul ca trecatorii sint prinsi de lole cu biciul de piele, in jurul taliei, fiind luati la dans. Apoi primesc drept recompensa o gogoasa. Pentru numele de „Lole”, in germana „Urzeln”, exista o legenda: pe cind Agnita era atacata de turci, o curajoasa localnica pe nume Ursula s-a napustit asupra dusmanilor intr-un costum zdrentuit, sunind din clopot si pocnind din bici, astfel speriindu-i si alungindu-i. In 1911, breslele din Agnita au organizat pentru prima oara o parada comuna.