Presa de acum mai bine de un secol in urma dedica publicitatii ultima pagina. Aceasta aparea nu mult diferita de sectiunile de mare publicitate ale ziarelor de astazi, cu anunturi incasetate, scrise cu tot felul de fonturi, cu titluri ingrosate (initial scrisesem „in bold” – cam nepotrivit, totusi, pentru 1800!) si majuscule. Reclamele sint, in marea lor majoritate, un deliciu de lectura. In plus, surprinzatoare este similaritatea mesajelor si a limbajului. Se stie, de altfel, ca limba presei a contribuit nu doar la evolutia limbii literare, a stilului scriitoricesc, a stilului jurnalistic in sine, ci si la formarea limbajului publicitatii. (Filologul Alexandru Andriescu dedica o carte acestor aspecte: Limba presei romanesti in sec. al XIX-lea, Iasi, Editura Junimea, 1979). In afara de asta, ce lifestyle history s-ar putea scrie doar citind paginile de publicitate ale ziarelor de demult! Ce preocupati de sanatate si frumusete erau cucoanele si boierii nostri, ce fel se distrau la petreceri, ce vinuri consumau, cu ce parfumuri inmiresmau saloanele!
„Au sosit Matasarii si Catifele de Lyon, Confectiune de Catife Postav si Astrachan, Mansoane si Capusoane, Materii de Mobile si Covoare, Lampe de Berlin, Serviciuri de Cristal si porcelan, Panzarii si Camesi de Holanda, Manusi, Cravate si Parfumerii de Paris si Londra, Bijuterii, Obiecte de arta in bronzu, Bomboane si socolada de Paris, Jucarii pentru copii, Ceai, Untdelemn si Sardele de Nantes, Vinaturi si Liqueure straine” – iata caseta publicitara a Magasinului Prunkul et Karakasch, care deschide pagina de reclame a primului numar al „Curierului de Iasi”, in urma cu 135 ani de ani, adica in 1873. Tot in deschidere, in coltul din stinga, un anume Dr. Carol Konya al carui nume era, imi dau seama, un fel de marca locala – popularizeaza produsele sale de ingrijire, autentice (clientii sa caute „adevarate apa feruginoasa cu numele si stampila pe eticheta”, de ajutor pentru stari de „iritabilitate” si „slabirea generala a trupului”), printre care si apa de gura Dentalina „ce invie gingiile, conserva dintii mai multi ani, da respiratiei un miros placut, departeaza durerea maselelor”.
Pentru damele care calatoreau la Paris, „Curierul” publica si reclama la Parfumerie Victoria de pe Rue Richelieu 46, Paris. Aici se gasea „regele parfumurilor”, Victoria, care si-a „cistigat un mare nume la circul nobletei”. Dept urmare, comerciantii indemnau cititorii sa cumpere de aici „Estractul de ylangilang si Bouquet de de Manille” – al carui intrebuintare „intareste pielea si pastreaza colorul fetei in fragezimea si frescheta funetei” – si sa-l foloseasca in locul tuturor coloniilor, inclusiv in locul coloniei de Florida (astazi comerciantul ar fi acuzat de publicitate agresiva, impotriva altor marci). Tot la Parfumerie Victoria, se mai comercializau „Oleiu si Pomada Miranda”, care „intaresc si infrumuseteaza parul si da un parfum nespos de placut”, „saponul Miranda”, care „da pelei o molitate si lucire simili de catife” si elixirul de gura „Dentorine”, „care improspateaza si curateste gura, intareste ginginele si apara dintii de cariea”. Tot pentru frumusetea si tineretea „vesnica” a damelor si domnilor erau prezentate cosmetice frantuzesti ce se puteau gasi, de data asta, chiar locco, in Iasi, „la Farmacia Emil Ortynsky, pe strada Mare, linga Palatul administrativ”. „Avis au monde elegant!” era titlul reclamei la „Remediuri de infrumusetare si totodata ca articule de toaleta”, avizate de insasi „autoritatea medicala a guvernului francez”. Dintre acestea, celebra Poudre Pompadour, „din estract de fleurs de Inde” – „pretiosa inventiune”, care „conserva frumuseta si funeta pelei pina la batrineta”, ale carei efecte au fost probate de intrebuintarea ei cu succes de „celebre frumuseti ca Pompadour, Ninon, la Valiere, Marquise de Montespan”. Si ma opresc aici (desi multe dragalasenii publicitare as mai avea a va prezenta). Inchei cu „Eau de Lys de Lohse (emulsion laiteuse) – recunoscuta de toti medicii renumiti si de mii de dame si de barbati ca singur mijloc adeverat de infrumusetare”, care „netezesce sbarciturile fetei, departeaza in timpul cel mai scurt parliturile si arderea soarelui” si „procura un aspect fraged si junesc”.
La o asa descriere pina si ciinele Shar-pei, cu pielea numai riduri, din reclama la Garnier Lift ar fi invidios!