În atenția tuturor celor care se uită pe Netflix episod-după-episod: există ceva ce puteți face să vedeți încă și mai multe seriale și filme. Netflix a început să testeze posibilitatea de a mări viteza cu care sunt redate filmele, astfel încât toată acțiunea să se deruleze cu 50% mai repede.
În urmă cu o săptămână, a apărut vestea că Netflix va introduce opțiunea de a reda materialele video cu viteze de până la 1,5×, adică cu 0,5 mai rapid decât viteza obișnuită de redare. Opțiunea va putea fi folosită doar parțial – să derulezi mai repede peste scenele plictisitoare – sau pentru tot filmul, pentru cei care preferă să vadă filmele și serialele în acest mod. Da, există astfel de persoane și drept dovadă pentru ele apăruseră deja pe piață câteva instrumente care grăbeau rularea filmelor, dar trebuiau accesate și instalate separat.
De exemplu, anumite programe auxiliare ale navigatoarelor pentru internet permit viteze de vizionare de Netflix până la 30 de ori mai mari, dar cea mai folosită opțiune este grăbirea filmelor cu 25%. Astfel, pentru fiecare episod de o oră dintr-un serial, o persoană economisește 12 minute; după zece episoade economia de timp este de două ore.
Ideea de a economisi timpul mărind viteza de derulare a unui conținut nu este deloc nouă. Existase o modă a învățării citirii rapide, tehnică prin care o persoană poate ajunge să citească cu o vitează de aproximativ 1.500 de cuvinte pe minut, adică de cinci ori mai repede decât un cititor obișnuit. Cititorii rapizi nu își mai spun fiecare cuvânt în minte, ci își antrenează capacitatea de a privi și a înțelege, în bloc, bucăți din rânduri. Viteza minții este mult mai mare decât viteza dialogului intern.
Chiar mai lente decât pronunțarea cuvintelor în gând sunt cărțile audio. Dacă o persoană obișnuită poate citi aproximativ 300 de cuvinte pe minut, viteza media a unui audiobook este de 140 de cuvinte pe minut. Pentru unii, ritmul este mult prea scăzut, astfel încât au început să asculte la viteze de 1,5 sau chiar de două ori mai mari, pentru a compensa.
Însă ceea ce era un fenomen marginal în rândul ascultătorilor de cărți audio a devenit mult mai răspândit odată cu apariția podcasturilor. Sunt atât de numeroase, atât de interesante și atât de bine produse, încât e aproape imposibil de ținut pasul cu toate producțiile preferate. Așa a prins aripi ideea ascultării la viteze mai ridicate a podcasturilor: se începe mai întâi cu o viteză relativ ușor de urmărit, de 1,25 ori mai mare decât cea obișnuită, se trece apoi la 1,5 până se obișnuiește urechea, apoi la viteze duble, apoi triple, și chiar mai mult – cât permite capacitatea de înțelegere. Aproximativ 1% din ascultători se folosesc de viteze duble sau mai mari. Totul în numele eficientizării timpului și a scoaterii unui profit maxim dintr-un număr minim de minute.
În zona video, YouTube avea deja implementată posibilitatea de a mări viteza cu până la 200%. Astfel Netflix, deși a stârnit foarte multe valuri cu această decizie, a prins trenul destul de târziu. Însă nu mă pot opri din a sesiza ironia: ceea ce pornise ca o metodă de îmbunătățire a productivității s-a transformat într-o metodă de a îngrămădi încă și mai multă vizionare de filme de pe o canapea.