Cu câteva luni în urmă, am descoperit la Castelul Bran o serie de cărți de povești pentru copii scrise de Regina Maria a României, publicate din 2012 încoace de proprietarii castelului, arhiducele Dominic de Habsburg, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii principesei Ileana. Le-am luat pe toate acasă și le-am citit entuziastă. E prima dată, dacă nu mă înșel, când se dedică o astfel de serie scrierilor pentru cei mici ale Reginei Maria – anterior, a existat o suită de volume care cuprindeau mai multe povești de-ale sale, însă niciodată toate la un loc. Așa că acest demers mi s-a părut salutar. De aceea am scris câteva rânduri despre ele. La final, nu m-am putut abține și am mai înghesuit două recomandări de volume autohtone faine pentru copii și adolescenți. Poate vă fac cu ochiul, cine știe?
Cele cinci volume semnate de Regina Maria și găsite la Bran au apărut în condiții grafice bune, în ediții bilingve (română-engleză), cu ilustrații realizate special pentru ele de copii și adolescenți de la școli și licee de artă din țară. Universul ficțional creat de Regina Maria își extrage seva din realitatea românească din vremea sa. Autoarea preferă în genere protagoniști copii și alege să îi pună în prim-plan pe oamenii din spațiul rural, cu credințele lor – deopotrivă creștine și păgâne –, cu ritualurile, problemele, hotărârea și generozitatea lor. La propriu sau la figurat, fiecare erou de-al său are de parcurs o îndelungată călătorie, la capătul căreia va deveni altcineva.
♦ Poveste de Crăciun nu face excepție de la acest tipar. Petre, un băiețel sărman de 7 ani, se căznește să găsească o soluție pentru a-și salva mama, grav bolnavă, chiar în Ajunul Crăciunului. Când îi vine în minte ideea care o poate salva pe mama sa, trebuie să-și adune tot curajul, căci va trebui să traverseze o pădure întunecoasă și, firește, periculoasă. Cum trece peste această provocare, dar și peste proba de foc, și cum ajunge să simtă pe propria piele minunea înfăptuită în preajma Crăciunului, veți afla pe cont propriu, de veți citi frumusețea aceasta de poveste.
♦ Copila cu ochi albaștri este chiar istoria principesei Ileana, o versiune romanțată, foarte personală, scrisă în 1931. De la primul scâncet și până la maturizare și despărțirea (dureroasă) de ea, Regina Maria ne istorisește copilăria, adolescența și tinerețea principesei Ileana, mai ales prin scene domestice. Pagină cu pagină, rând cu rând, ea reconstruiește cu tandrețe universul fiicei sale și destinul pe care aceasta îl împlinește. Un soi de declarație maternă de dragoste, despre altruism, generozitate, principii și curaj dintr-o altă perspectivă.
♦ De coada cometei este una dintre acele povești cu iz de veritabil basm. Dan, un băiețel simpatic de la țară, ajunge într-o noapte să se agațe de coada unei comete și începe, astfel, o călătorie fabuloasă printre nori, stele și planete, însoțit din când în când de Vântul de Miazănoapte, un personaj negativist, extrem de vorbăreț și informat, care îi dă continuu sfaturi, îi explică lucrurile pe care acesta nu le înțelege, poartă un dialog inedit cu Luna ș.a.m.d. Aventura nemaiîntâlnită a lui Dan e plină de peripeții. Stilul fermecător și simplu în care e spusă povestea micuțului explorator, cel care are zeci de curiozități legate de spațiu, cucerește pe loc.
♦ Orfana este una dintre poveștile inspirate din lumea devastată de după război. Ea urmărește destinul unei fetițe pe nume Sanda, care, rămasă orfană, este luată în grijă de unul dintre unchii săi. Din păcate, familia în care nimerește este atât de numeroasă și de săracă, încât micuța se simte nelalocul ei și le duce constant dorul părinților, mai ales al tatălui, căruia îi lipsește până și mormântul unde i-ar fi putut aprinde lumânări. Destinul Sandei este tragic, dar îi va învăța pe cititori despre smerenie, evlavie, credințe, un univers mistuit de război și cum poți găsi raze luminoase într-o mare de întuneric.
♦ Singura dintre cărțile reeditate până acum în acest format care are în centrul său o poveste de dragoste (neîmplinită), Ciobanul și domnița, îi poate familiariza pe cei mici cu bucăți din folclorul românesc, cu o parte dintre convingerile lumii sătești, cu practici magice, cu ocupațiile obișnuite din trecut, dar îi și poate învăța despre iubire, sacrificiu, (ne)dreptate, comuniunea cu natura, consecințele acțiunilor noastre. Răzvan, un cioban de oi vesel și chipeș, priceput în a cânta doine, dă peste un turn în drumul său de zi cu zi, turn în care este ținută captivă Mărioara, o domniță frumoasă tare. Se îndrăgostește pe loc. Și, încercând să găsească o soluție să-i fie aproape, face un târg cu totul și cu totul special.
Pe final, cum vă avertizam, câteva cuvinte despre încă două volume pentru copii, respectiv adolescenți (și musai pentru adulți!).
♦ Singurul volum de poeme pentru copii al bine-cunoscutului scriitor brașovean Alexandru Mușina, Și animalele sunt oameni!, a fost reeditat de Biblioteca Județeană „George Barițiu“ Brașov în 2018, într-o ediție cofinanțată de AFCN, cu ilustrațiile proaspete și pline de tâlc ale Alinei Marinescu și cu o prefață succintă și jucăușă semnată de Adrian Lăcătuș.
Doar aici, în universul creat cu inteligență și imaginație de Mușina, cu ritm și rimă, poți da peste un cocoș roșu care este un celebru star rock, peste un papagal academician, un leneș înțelept, un motan scriitor, un hamster ipohondru, un coiot cu o migrenă insuportabilă ș.a.m.d., o galerie minunată de fabule contemporane. Atât cei mici, cât și adulții se vor bucura de umorul din versurile acestea, de ineditul scenelor, de creativitatea lor. Bonus: referințele livrești strecurate de Mușina în poemele sale sunt savuroase.
♦ Tinerețe fără bătrânețe (albumul TFB) este o comoară de ținut aproape și de momit tinerii (de la 15-16 ani încolo) înspre cărți, respectiv literatură. Și asta pentru că avem de-a face cu o splendoare de bandă desenată care reinterpretează cunoscutul basm al lui Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, ducându-l pe culmi distopice. Albumul reunește cele șase numere ale revistei „TFB“, plus schițe, planșe, ilustrații, articole și artă conceptuală; în total, 200 de pagini faine tare. Scenariul este semnat de scriitorul Marian Coman, desenele îi aparțin lui Bogdan Chelaru, Daniel Rosa Duran le-a adăugat culoare, iar Mihai Ionașcu este editorul volumului.
Pe foarte scurt, TFB îl are în prim-plan pe Făt-Frumos – aici, Amatheus –, născut, cu ajutorul neprețuit al unui tehnomag, într-o lume post-apocaliptică, în care omenirea e pe cale de dispariție din pricina unei epidemii care produce mutații îngrozitoare, epidemie izbucnită în anul 3053, care forțează înființarea unor colonii departe de Terra. Cei de pe Pământ se află într-o regresie înspăimântătoare, spre deosebire de cei din colonii, care ating noi vârfuri ale tehnologiei. Ei, și Amatheus își asumă rolul de a fi cel care caută leacul care poate salva umanitatea de la pieire. În loc de un cal năzdrăvan, încalecă o motocicletă futuristă zburătoare și îl are ca sfătuitor-înțelept pe Panza, un gadget-prieten care spune non-stop povești (unul dintre personajele mele preferate). Aventurile care îl așteaptă sunt ușor previzibile, iar finalul nu e pe de-a-ntregul optimist.
TFB are de toate pentru toți, e antrenantă și înțesată cu referințe folclorice, culturale, livrești și științifico-fantastice. Cu puține excepții – câteva stângăcii narative care pot fi trecute cu vederea –, este bine construită și minunat ilustrată.
Galerie foto
