- Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea și poveștile altor fete refugiate din toată lumea, Malala Yousafzai, laureata Premiului Nobel pentru Pace, 2014
Bestseller la Gaudeamus 2019
Traducere de Bianca Alecu
Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace și autoarea de bestselleruri Malala Yousafzai le aduce în fața noastră pe câteva dintre persoanele aflate în spatele statisticilor și știrilor zilnice despre milioanele de oameni din întreaga lume ce sunt forțați să-și părăsească domiciliul. Vizitele făcute de Malala în taberele de refugiați au ajutat-o să vadă cu alți ochi propria experiență a dezrădăcinării – mai întâi ca persoană strămutată intern, în perioada copilăriei petrecute în Pakistan, apoi ca activist la nivel internațional ce putea călători oriunde în lume, mai puțin în iubita ei țară natală. În Suntem dezrădăcinate, Malala nu spune doar povestea ei despre adaptarea la o nouă viață și dorul de casă, ci împărtășește și poveștile unor tinere pe care le-a întâlnit în timpul numeroaselor ei călătorii – tinere care și-au pierdut familia, comunitatea și, adesea, singurul mod de viață pe care-l știau. În plină criză a migrației, în timp de război și conflicte izbucnite la graniță, Suntem dezrădăcinate este un avertisment important care amintește că fiecare dintre cei 68,5 milioane de oameni ce sunt strămutați în prezent reprezintă o persoană – adesea tânără – cu propriile sale speranțe și aspirații, care merită să trăiască în pace și să-i fie respectate drepturile universale.
- Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, Yuval Noah Harari
Traducere de Adrian Șerban
Acum 100.000 de ani, pe pământ existau cel puțin șase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, homo sapiens. Ce s-a întâmplat cu celelalte? Și cum am ajuns să fim stăpânii planetei? De la începuturile speciei noastre și rolul pe care l-a jucat în ecosistemul global până în modernitate, Sapiens îmbină istoria și știința pentru a pune în discuție tot ce știm despre noi înșine, ne arată cum ne-am unit ca să construim orașe, regate și imperii, cum am ajuns să credem în zei, în legi și în cărți, dar și cum am devenit sclavii birocrației, ai consumerismului și ai căutării fericirii. De asemenea, ne îndeamnă să privim în viitor, căci de câteva decenii am început să încălcăm legile selecției naturale care au guvernat viața în ultimii patru miliarde de ani. Dobândim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci și pe noi înșine. Încotro ne duce aceasta și ce vrem să devenim?
- Acasă. O istorie a vieții private, Bill Bryson
Traducere de Ciprian Șiulea
Mulți dintre noi trăim în confortul propriilor locuințe fără să știm cum au ajuns să arate și să fie organizate așa cum sunt astăzi, cu tot ceea ce cuprind ele. Pornind de la această constatare, Bill Bryson ia ca model propria casă pentru a reface îndelungata istorie a vieții private. Descrie pe rând camerele și obiectele din ele și ne arată în tot atâtea povești captivante cum au apărut sau cum au evoluat. Mai mult, întrucât, în opinia sa, orice se întâmplă în lume începe și sfârșește în casele noastre, viața privată ajunge să prilejuiască digresiuni delectabile în istoria mare. Astfel, baia constituie punctul de plecare pentru o istorie a igienei, dormitorul – pentru una a sexului sau a morții, bucătăria – pentru o istorie a alimentației și a comerțului cu mirodenii. Iar anecdotica volumului și detaliile picante despre viața privată a unor nume ilustre fac lectura cu atât mai savuroasă.
- Călătoria Oamenilor Cărții, Olga Tokarczuk, laureata Premiului Nobel 2018
Traducere din limba polonă de Constantin Geambașu
„Barbarii nu călătoresc, ei se îndreaptă pur și simplu către o anume destinație sau invadează teritorii.“ Olga Tokarczuk
„A ascuns Cartea într-un loc ce i s-a părut creat în acest scop: într-un defileu de munte, unde pustnici în căutarea singurătății își construiseră o mică mănăstire. Lor le-a încredințat Cartea, promițându-și că se va întoarce abia după ce îi va fi pregătit pe oameni pentru acceptarea ei… Alese șapte oameni înțelepți și demni și împreună cu ei întemeie Frăția, ce avea să se ocupe de reformarea lumii și de pregătirea acesteia pentru schimbarea ce urma să vină. Dar în planurile mărețe ale lui H.R.C. interveni, cum se întâmplă de obicei, istoria. Se făcură două războaie unul după altul, apărură noi reformatori… Începură persecuțiile, se aprinseră rugurile. Privind stelele și cercetând proprietățile materiei, oamenii se apropiau uneori la un pas de adevăr, dar apoi anulau totul în fața noilor camere de tortură ce apăreau ca tarabele la iarmaroc. H.R.C. muri la Anvers, cu fața brăzdată de zbârciturile amărăciunii. Înainte de a se stinge, cu mâna tremurândă, întocmi pe un petec de hârtie harta munților în care ascunsese Cartea, cu speranța naivă că marea învolburată a istoriei se va liniști, iar oamenii se vor ocupa în cele din urmă de ceea ce este mai important.“
- Lumina de veghe, Michael Ondaatje, bestseller la Gaudeamus 2019
Traducere din limba engleză și note de Ariadna Ponta
Autorul romanului Pacientul englez, laureat al Booker Prize 1992 și Golden Man Booker Prize 2018
În perioada tulbure de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, doi adolescenți londonezi, Nathaniel și Rachel, rămân să trăiască în casa familiei împreună cu un bărbat vag cunoscut, poreclit Molia, care le va fi tutore. Părinții pleacă unul după altul în Singapore, în interes de serviciu, sau cel puțin așa par să stea lucrurile – asta până când Rachel descoperă în pivnița casei cufărul de călătorie al mamei, cu toate hainele și lucrurile acesteia frumos aranjate și lăsate în chip inexplicabil acasă. În lunile ce urmează, viața celor doi adolescenți se modifică radical. Casa lor devine un loc de întâlnire pentru diverși inși stranii, iar Nathaniel și Rachel ajung implicați în lucruri pe care nu le pricep pe de-a-ntregul: întâlniri misterioase, contrabandă cu ogari de curse, transporturi ciudate în miez de noapte. Peste toate planează o amenințare tăcută și grea, care pare să aibă legătură cu războiul abia terminat și cu mama lor. Abia peste treisprezece ani Nathaniel va descoperi adevărul despre dispariția acesteia, dar și un alt adevăr, mai dureros, legat de prima lui iubire adolescentină. Scris sub forma unui roman de aventuri și spionaj, Lumina de veghe este de fapt o carte despre maturizare, dragoste și răzbunare, un bildungsroman complex, cu destine întrețesute, care menține suspansul până la ultima pagină.
- Cei rămași și cei plecați, Parinoush Saniee, bestseller la Gaudeamus 2019
Traducere din limba persană de Cristina Ciovârnache
Autoarea bestsellerului Cel care mă așteaptă
Ce înseamnă în esență a fi compatriot? Din punctul meu de vedere, a trăi pe teritoriul aceleiași țări cu cineva nu este singura condiție pentru a fi compatriot cu persoana respectivă. A împărtăși aceeași cultură este un criteriu poate chiar mai important. Așadar, ca să rămânem compatrioți chiar și atunci când trăim vieți rupte unele de altele, în locuri diferite, unde ne-am adaptat la culturi diferite, trebuie să ne dăm mâna și să facem tot ce ne stă în putință pentru a păstra legăturile afective dintre noi. Distanța fizică e și așa destul de mare, să încercăm deci să le diminuăm pe celelalte. Am scris această carte în anul 2006 cu o perspectivă fundamental pesimistă în ce privește visul de a reface relațiile rupte, pe care la acea vreme le consideram pierdute. Evenimentele din anii următori și strigătul de libertate al celor rămași în patrie mi-au arătat că aceste legături sunt încă solide și deosebit de strânse. În această carte am încercat să abordez cele mai dure acuzații pe care cele două tabere și le aruncă una celeilalte și cu siguranță ambele grupuri vor fi deranjate de acest lucru, dar ce e de făcut? Trebuie să spunem lucrurilor pe nume și să privim realitatea în față. Poate așa vom reuși să ne judecăm mai just unii pe alții, în mai mare cunoștință de cauză. Poate așa ne vom înțelege mai bine și, la greu, ne vom da mâna cu prietenie și vom striga într-un singur glas lucrul pe care ni-l dorim cu toții. (Parinoush Saniee)
- Fetele Căpitanului, María Dueñas, bestseller la Gaudeamus 2019
Traducere din limba spaniolă și note de Lavinia Similaru
„Bestsellerul incontestabil al anului.“ („La Vanguardia“)
María Dueñas ne spune în Fetele Căpitanului povestea emoționantă a tuturor celor ce s-au văzut vreodată obligați să-și părăsească țara, să învețe altă limbă și să se adapteze într-o altă cultură. Victoria, Mona și Luz, trei tinere surori, pleacă din Spania împreună cu Remedios, mama lor, ca să traverseze oceanul la chemarea tatălui, care a pus pe picioare un mic local, El Capitán. Însă, când tatăl moare pe neașteptate, iar banii abia dacă le ajung să supraviețuiască, cele trei surori încearcă să răzbată printre escroci, adversități și iubiri, căutând să-și transforme visul în realitate.
Fetele Căpitanului este un tribut adus femeilor care reușesc să stea neclintite dinaintea vânturilor potrivnice ale destinului, precum și celor curajoși care au trăit – și trăiesc – aventura adesea eroică și de cele mai multe ori incertă a emigrării.
„Un roman absolut captivant despre trei femei pe cale să-și înceapă o nouă viață.“ („El Mundo“)
„María Dueñas demonstrează încă o dată că, atunci când totul sfârșește în dezastru și violență, ea știe să creeze tensiune dând speranță.“ („Frankfurter Allgemeine Zeitung“)
„Dueñas este pur și simplu regina romanului spaniol.“ („La Razón“)
- Alte culori, Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură 2006, bestseller la Gaudeamus 2019
Traducere din limba turcă și note de Luminița Munteanu
„Subtile, delicate și nuanțate… Multe dintre aceste eseuri sunt reacții ale unui observator sensibil la micile plăceri și dureri ale vieții de zi cu zi.“ („San Francisco Chronicle“)
„O privire neașteptată în intimitatea vieții scriitorului. Cele mai mărunte momente cotidiene sunt evocate în fragmente de o rară frumusețe.“ („The Independent“)
„Pamuk a dezvăluit mai mult despre sine decât a intenționat.“ („The Times Literary Supplement“)
„Orhan Pamuk ia lumea pe care credeam că o cunoaștem și o aduce la viață… El a devenit unul dintre acei scriitori pe care atât Occidentul, cât și Orientul și-i pot numi ai noștri.“ („The New York Times“)
- Să-mi trimiți un cuvânt din când în când. O poveste de dragoste și supraviețuire în Gulag, Orlando Figes
Traducere de Daniela Rogobete
Să-mi trimiți un cuvânt din când în când este extraordinara poveste de dragoste dintre doi tineri din Moscova, Lev și Svetlana. Despărțiți timp de paisprezece ani de al Doilea Război Mondial și de Gulag, ei au rămas credincioși unul altuia și au lăsat în urmă un uimitor monument închinat iubirii lor: 1.500 de scrisori, corespondența lor din perioada în care Lev s-a luptat să supraviețuiască în unul dintre cele mai faimoase lagăre de muncă ale lui Stalin. Introduse și scoase pe furiș din lagăr de diverși muncitori și funcționari, aceste scrisori, necenzurate, au o franchețe frapantă, lăsându-ne să pătrundem în lumea interioară a doi oameni. Orlando Figes spune povestea Svetlanei și a lui Lev cu o înțelegere și o căldură remarcabile, reconstituind în mod impresionant lumea în care ea s-a desfășurat. Corespondența lor este singura consemnare în timp real de o asemenea amploare a vieții în Gulagul lui Stalin, dar cititorul este fascinat și de povestea unui cuplu care, deși prins în vâltoarea istoriei, își menține viu devotamentul. Așa cum arată această carte incredibilă, dragostea, dăruirea și speranța pot triumfa chiar și în vremurile și situațiile cele mai îngrozitoare.
- Harun și marea de povești, Salman Rushdie
Traducere din limba engleză de Dana Crăciun
Vârsta recomandată 12+
Într-o lume îndepărtată, cu magicieni și animale vorbitoare, un băiețel de doisprezece ani încearcă să-i redea tatălui său darul povestirii și să aducă la viață Marea de Povești.
„Războinicul era și el o apariție neobișnuită. Părul lung și lins îi era prins într-o coadă groasă ce-i atârna până la brâu. Fața îi era vopsită în verde, buzele îi erau stacojii, ochii și sprâncenele negre-negre, iar pe obraji avea dungi albe. Costumul de luptă mătăhălos, format din apărătoare de piele și pernițe groase la umeri și coapse, îl făcea să pară și mai mare. Iar forma sa fizică și îndemânarea la mânuitul sabiei erau mai presus de orice văzuse Harun până atunci. Indiferent ce șmecherii încerca umbra, războinicul le răspundea pe măsură. Și cum luptau ei unul cu altul, picior lângă picior, Harun începu să vadă în duelul lor un dans de o mare frumusețe și grație, un dans pe o tăcere perfectă, căci muzica se auzea doar în capul dansatorilor…“
