Marele pisicher spaniol Antoni Muntadas, care prin 1995 ne invitase la masa, nu ne-a zis decit intr-o doara: mai vine un roman, ceea ce noua nu ne-a cazut bine, pentru ca putea fi cine stie ce pictor frustrat si antioccidental, cum erau cam toti aia care-si esuasera exilul. Eram cu Lia in New York si n-aveam chef in nici un fel de Romania. Am avut noroc. La masa a venit Daniel Knorr, care la vremea aia desenase deja in cocaina la sediul politiei din Munchen si pusese un homeless sa-si liciteze online si transatlantic boarfele. Acum facea niste poze de ti se-nvirtea capul 360 de grade si se intretinea in New York muncind pe unde apuca. Soc dupa soc: un artist roman care se intretinea singur si nu-i era rusine cu asta si un artist tinar roman neobsedat de video.
Pe urma a pus paznicii Baii Turcesti din Iasi sa povesteasca publicului lucrarea care nu era acolo, lucrare pe care n-a bagat-o nimeni in seama, mari artisti si curatori locali de festivaluri periferice. Pe urma a facut in Bucuresti poze noilor cladiri capitaliste folosind fotograful de amintiri cu aparatul lui Jurasic Park din Cismigiu si le-a expus la cea mai Noua si trendy galerie din Bucuresti, unde responsabilii fotografiei ca arta le-au pierdut.
Pe urma a pus o eticheta cu Gripa pe Pavilionul Romanesc de la Venetia lasindu-l fizic gol, sa-l umple dupa aia parlamentari inculti, cronicari de reviste fara arta, tineri artisti patrioti si galeristii lor infumurati ori publicul prin simpla lui prezenta etc.
Pe urma a expus, la Spatiul Protokoll din Cluj, proiectul sectiei de votare pentru strainii care in Mexic nu au voie sa se pronunte, proiect care a stirnit minia autoritatilor locale mexicane si a lui Ervin Kessler, alta autoritate locala dintr-un altfel de Mexic.
Intre timp a facut roboti care repeta performanta lui Newman sau cersesc pe strazi bugetul expozitiei din muzeul care nu are buget pentru respectiva expozitie, a facut oameni de zapada pe plaja la Marsilia, a pus o elice de avion in virful unei mori de vint olandeze, si-a taiat numele afara de pe toate invitatiile unei expozitii de grup, a pictat tramvaie in Romania cu insemnele institutiilor de care romanii care merg cu tramvaiul au frica si l-a prezentat pe Klaus, supraveghetorul muzeului de arta german, ca exponat intr-un muzeu de arta elvetian.
Daniel Knorr e un artist conceptual. Aceasta specie nu prea exista in Romania. Prin aparitia lui in casa lui Muntadas si, ulterior, in scena artei romanesti contemporane, scena s-a cracanat si-a devenit aproape acceptabila.