***
NASA DE BOTEZ: „Persoana desemnata de parinti intru vegherea educatiei printeselor pina ajung nubile. Tendinta generala: sa le rizgiie pe micile copile. Sa le faca daruri, ca si adesea, voile absurde. Un exemplu e Cenusareasa, care-i cere nasa-sii o pleasca, si anume: sa preschimbe un dovleac intr-o caleasca. Ceea ce buna de ea face. Nu fara sa refuze, totusi, cu toate ca fina-i fina batuse din picior, sa-i faca din palarie un armasar de calarie, dintr-o balena – o sirena, dintr-o sabie – o corabie”.
MICA SAMINTA: „E absolut obligatoriu a se face lumina in privinta vechiului zvon ca o printesa se poate naste dintr-un trandafir! Nu fara riscul unui soc, cei mici au, astazi, adevarul. Faptul ca sint copii, nu ne ingaduie sa le-nsiram gogosi si mosi-pe-grosi. Ce mai la deal, la vale, – pentru ca trandafirul sa dea nastere unei printese, trebuie ca, mai’nainte, o saminta sa-i fi patruns intre petale.
BALDACHIN (pat cu): „Pat garnisit cu voaluri. Pat al printeselor prin excelenta, inconturnabil, clasic. Din catifea, brocart sau horbota destula, din aripa de libelula. Acoperisul unui pat ca asta, cum vezi doar prin castele, se cheama cer si uneori, pe el trec noaptea stele. Exista baldachine ce ofera tot soiul de avantaje: unul larg isi schimba voalurile-n pinze de catarg; un altul ce aduce, fie si numai 5%, a umbrela, e o rebela parasuta; pe-al treilea e hiper sa dormi si sa visezi sub cerul liber; cit despre baldachinul maxi-size, acesta subintinde, –n lung si-n lat, un pat de aria unui palat cu latura de circa 33 de m. pe care, dragi cumetri, se asterne un maldar de saltele, plapumi, perne”.
DANS: „Se intelege de la sine ca o printesa se cuvine sa stie bine, de la cea mai frageda etate, arta dansului, – pe care-a practicat-o cu gingasie si cu gratie, –n societate. E cea mai jalnica dizgratie pentru printese sa se spuna despre ele ca danseaza ecosez sau gavote asemenea unor ciubote, cu toate ca acestea sint din cea mai fina piele. Cind nu e-n ritm, netinind cont de timp (de acela muzical, desigur), se spune ca printesa danseaza-n contratimp. Pedeapsa-i e, atunci, un contradans: rastimp in care are de platit cutare gaj sau o amenda (mica) unui paj. Menuetu-i dansul cel mai pretuit, dar nici cadrilu-ncrucisat, pavana, ca si arabescul, nu-s (dimpotriva!) de dispretuit. Alte dansuri: twistul fals, valsul trist si paso-doble. Java, jerkul, samba, mambo, conga, tango si fadango. Patinada, unul din cele mai riscante, trepidansul, dans ultranervos, si, cel mai iute, looping-pongul. Snobinella, recte dansul printeselor selecte si men(i)uetul zilei, care se schimba cotidian, adica de trei sute saizes’cinci de ori pe an”.
ETICHETA: „Ceea ce se cheama eticheta, buna crestere si politete este tinut la mare pret de domnisoarele printese indiferent de propriul lor rafinament sau de finete. Citeva, insa, batjocoritoare de reguli, sint provocatoare de scandaluri, din care se nutresc, la curte, cele mai putin scurte conversatii… De pomina ramas-au trei din ele: Printesa Amnezia, ajunsa fara rochie la bal, printesa Matuvu din India, cu paru-i de culoarea frez si azurie, dar fara freza, si printesa Papagnasse, de rasa peloponeziaca, ce, la masa, a adormit cu capu-n farfurie…”. Si mai sint inca multe minunatii de adaugat despre printese…