Depinde cine din noi citeste cartea la un moment dat: regele sau bufonul! Sau depinde cum citeste: daca se intimpla ca regele din noi sa citeasca latura bufona a unei carti, care va fi reactia? Si invers: daca bufonul din noi va citi latura regala a unei carti, cum va pricepe el ceea ce este opusul sau? Probabil ca o astfel de chestiune nu l-ar fi preocupat niciodata pe Borges, care a mizat cam totdeauna pe latura exclusiv regala a cartilor si pe lectura sa (borgesiana) avizata de expert. Borges nu s-ar fi putut niciodata inchipui in ipostaza de cititor-bufon! In schimb, eu, da! Si nu oricum, ci cu delicii. M-am gindit, intr-una din zile, cum ar fi daca minunatele carti ar fi scrise nu de oameni, ci de fiare, de jivine. Ce jivine mi-ar placea mie sa scrie carti, astfel incit sa le citesc? Cel putin patru bestii sint sigura ca as vrea sa stie si sa poata sa scrie carti: tigrii, panterele negre, gheparzii si lupii. Poate ca acestia din urma ar putea stirni neliniste: dar eu ador lupii albi, tocmai fiindca m-am temut nespus de ei in copilarie.
Pot jura ca lupii albi ar scrie carti bune de poezie. Despre tigri, aproape pun pariu ca acestia ar putea scrie romane dostoievskiene. Despre gheparzi, acestia cred ca ar scrie teatru existentialist si absurd. Iar panterele negre ar fi niste teribile poete nevrotice, cu simt exorcizator. Nu ar fi lipsit de interes sa stim ce fel de carti ar scrie elefantii, crocodilii, serpii boa sau broastele testoase! Numai in privinta leilor si a leoaicelor nu am nici o curiozitate. Probabil intrucit sint nascuta in zodia lor (aceasta inseamna ca ceea ce ar fi putut ei sa scrie, scriu eu de fapt)!