Classix promovează un set de valori menit să dezvolte o nouă generație care să acționeze interdisciplinar. Cred că publicul ieșean are nevoie tocmai de „o aventură clasică contemporană“ pentru a redescoperi muzica de cameră.
În perioada 16-22 februarie la Iași se întâmplă un proiect muzical fără precedent. Classix se dorește un festival cameral sincretic extrem de ambițios. Unul valoros prin opțiunea repertorială și interpretativă, în același timp, o bună ocazie prin care „orașul culturii“ să reînnoade firul unei tradiții muzicale perimate astăzi în toată România, nu doar la Iași. Orașul celui mai vechi conservator românesc și al „orchestrei super“ dirijate de Ion Baciu nu are astăzi o sală de concert adecvată acustic și ca număr de locuri. În afara dominării topului celor mai poluate orașe din țară, Iașiul se laudă astăzi cu un singur festival cameral, organizat de Filarmonică. Iar dacă termenul „muzică de cameră“ definește practic ideea unui performance în care câțiva oameni cântă într-un spațiu intim, acest festival poate fi preludiul unui început complex, cu semnificații polifonice internaționale. Pentru instrumentiștii care fac muzică în formații camerale clasice sau alte grupuri de instrumente, acest gen înseamnă prietenie, probitate și frumusețe rafinată oferită cu generozitate publicului. Și o ocazie rară de a cultiva noi generații de iubitori de muzică, pasionați și educați.
Despre prima ediție a acestui festival am stat de vorbă cu Dragoș Cantea, directorul artistic al primei ediții Classix, muzician născut și format la Iași, actualmente masterand avansat al Academiei Norvegiene de Muzică din Oslo, un tânăr artist branșat la provocările contemporane ale inter conectivității spațiului creativ.
Ce e Classix? Și de ce la Iași?
Classix este o celebrare a interdisciplinarității între muzica clasică, business și diplomație. Se întâmplă la Iași în primă ediție pentru că istoria orașului o cere, prezentul are nevoie, iar viitorul o merită.
Ești un pianist cunoscut, cu turnee și concerte în România și Europa, studiezi în Norvegia, iar muzica este o artă și știință pentru care nu îți ajunge o viață. De ce să te legi la cap cu un festival de muzică de cameră?
Tocmai experiențele concertistice din Scandinavia mi-au oferit know-how-ul pentru directorat artistic. Blestemul meu ca pianist însă este să lucrez de cele mai multe ori singur. De aceea muzica de cameră a fost o evadare pentru mine, iar Classix este un concept care vine în beneficiul tuturor părților implicate.
Iașiul nu are o astăzi o viață muzicală tumultoasă, ba chiar e uneori ocolit de muzicienii care mai fac turnee camerale în România. Cum crezi că va primi publicul de aici un astfel de festival?
Cred că publicul ieșean are nevoie tocmai de „o aventură clasică contemporană“ pentru a redescoperi muzica de cameră. Tradiția există la un nivel extrem de înalt datorită Cvartetelor Voces și Ad Libitum, astfel încât un concept care să clădească o nouă direcție în baza valorilor stabilite de cele două ansambluri cred că va fi foarte entuziast primită.
Programul are tematici incitante, de la premiera unui recital pentru pian într-o catedrală, la prezența nordicilor din Trondheim Soloists, unul dintre cele mai interesante ansambluri tinere din Norvegia, și până la incursiuni etnice ale unor compoziții celebre – Visul american sau Concert evreiesc – și transfigurări ale imaginarului muzical, cum va fi cazul concertului de gală. Ce îți propui și ce propui cu asemenea tematici de concert/ recital?
Concertele tematice prezintă pe lângă povestea din spate și o importantă latură educațională, așa cum e cazul concertului evreiesc, celui american sau al armoniilor nordice. Vorbim de lucrări contemporane comandate special pentru festival, în primă audiție românească, sau de lucrări de jazz universal cunoscute, dar prezentate într-o manieră inovatoare. De asemenea, momentul istoric al primului recital de pian într-o catedrală din Iași intră sub aceeași umbrelă a inovației și a direcției culturale pe care Classix și-o va face înțeleasă odată cu acel prim concert.
Cine sunt muzicienii invitați?
Câștigători de Grammy în urmă cu doar trei săptămâni (Trondheim Soloists), muzicieni distinși cu premii precum Premiul Cultural Equinor în valoare de 100 de mii de euro (Sandra Lied Haga) sunt doar câteva realizări care au venit chiar în urma invitațiilor pentru Classix, ceea ce vine ca o simplă confirmare a nivelul de top al muzicienilor invitați la această primă ediție.
…care în general sunt muzicieni tineri. De ce mizezi pe acest palier new generation?
Fiind vorba de un nou concept interpretativ, care are nevoie de un nou suflu, vitalitatea liderilor generației noi de muzicieni vine ca o alegere firească. Este vocea unei generații care este definită de diversitate, însă am ținut morțiș ca această diversitate să fie exprimată prin tineri care și-au demonstrat disciplina și talentul la nivel global.
Complementar programului muzical, Classix pune în discuție și tema industriilor creative și a antreprenoriatului. Detaliază-ne, de ce aceste dialoguri și cu cine?
Ca absolvent „de zece“ de conservator românesc la rândul meu, garantez că nici un agent nu așteaptă tinerii artiști care ies pe poarta universităților cu contracte gata să fie luate în primire. Astfel că îmi vine în minte un sfat al profesorului Constantin Stanciu, membru al Cvartetului Voces – „8 ore studiu, 8 ore somn, 8 ore management!“. Aceste dialoguri sunt centrate în zona „artei de a trăi din artă“ și au ca scop prezentarea posibilităților guvernamentale, private și inițiative de start-up care pot genera succese considerabile pentru tinerii artiști, tocmai prin lucrul interdisciplinar în artă și cultură. Invitați sunt personalități precum rectorul Academiei Norvegiene de Muzică, inițiatorul programelor culturale ale corporațiilor Telenor, Nordea și Total și producători care au fost numărul 1 în topurile muzicale din Orientul Îndepărtat.
Ești directorul artistic al primei ediții Classix. De unde a încolțit ideea acestei structuri festivaliere fără precedent la Iași și chiar în România? Pentru un muzician care experimentează în paralel euforia intimistă a muzicii de cameră cu ritmul modern al industriilor creative, muzica e cunoaștere sau cunoașterea e muzică?
Mie Iașiul mi-a oferit baza profesională și disciplina de care aveam nevoie pentru a putea activa internațional, însă nu mi-a oferit și deschiderea internațională spre care sunt ferm convins că trebuie să tindă – atât în business, cât și în cultură. Pentru un muzician care încă cercetează spațiul creativ în tot ansamblul său, muzica este un ecou al universului. A fost înainte de noi și va fi mult după, iar noi suntem părtași activi la modelarea ei în bine.
Cine sunt cei care fac prima ediție Classixul în februarie 2020?
Eu am șansa să fiu fondatorul și directorul artistic al Classixului, organizat fiind de Asociația Industrii Creative. Astfel reunim un nucleu foarte ambițios și profesionist integrat de Patricia Butucel, managerul general al festivalului.
O invitație de la pianistul și directorul artistic Dragoș Cantea. De ce să ne cumpărăm bilete la Classix Festival ?
Dincolo de momente istorice precum deschiderea de la Catedrala Catolică, Classix promovează un set de valori menit să dezvolte o nouă generație care să acționeze interdisciplinar. Îi invit să achiziționeze bilete pe toți cei care vor să fie părtași la o veritabilă revoluție a experienței de concert, implicit la „o aventură clasică contemporană“.
Mulțumesc! Și succes!
Detalii și programul complet al festivalului Classix, 16 – 22 februarie pe ww.classixfestival.ro