Gindirea situationistilor a fost influentata de marxism si de avangardele istorice de la inceputul secolului XX, in special Dada si Suprarealismul. Situationistii au militat pentru abolirea notiunii de arta ca o activitate autonoma specializata si au propus ca aceasta sa devina o parte a vietii de zi cu zi, unde dimensiunea sa revolutionara trebuia sa prevaleze. Cea mai cunoscuta lucrare publicata de Internationala Situationista a fost cartea lui Guy Debord, Societatea spectacolului (1967), in care autorul afirma ca societatea capitalista a ajuns la un asemenea nivel al concentrarii capitalului, incit spectacolul a monopolizat experienta zilnica. Debord a analizat cele doua notiuni, „reificarea”, inspirata din Capitalul lui Marx, si „fetisismul marfii”, concept dezvoltat de catre Lukacs. El a considerat societatea divizata intre subiectul pasiv care consuma spectacolul si spectacolul reificat.
Guy Debord detaliza spectacolul ca „nefiind un ansamblu de imagini, ci un raport social intre persoane, raport mijlocit de imagini”. „Spectacolul, luat in totalitatea sa, este rezultatul si, in acelasi timp, proiectul modului de productie existent. El nu este un supliment al lumii reale, un ornament adaugat ei. El este miezul irealismului societatii reale. Sub formele sale specifice, informatie sau propaganda, publicitate sau consum direct de divertisment, spectacolul constituie modelul actual al vietii dominante la nivel social.”
Happening si Sex Pistols
Pentru Debord, spectacolul se manifesta in trei forme diferite: concentrat, asociat cu birocratia concentrata (aici el exemplificind formele spectaculare din comunism si fascism), difuz, asociat cu capitalismul avansat si abundenta de marfuri, integrat, asociat cu tarile moderne capitaliste (Franta si Italia), al democratiei liberale, in care expertii si specialistii dicteaza moralitatea, statisticile si ideile promovate de spectacol. Strategiile propuse pentru iesirea din aceasta situatie alienanta presupuneau crearea de situatii prin recuperare, deturnare sau deriva. In viziunea situationistilor, situatia era un moment de viata concret si era deliberat constituita de o organizare colectiva a unei ambiante unitare si a unor jocuri de evenimente. Prin extinderea conceptului de arta catre tot ceea ce este viata, situationistii au sustinut teoretic si manifestarile artistice gen happening, actiuni sau performance-uri. Ideile situationistilor au avut o influenta considerabila asupra generatiilor urmatoare de artisti, cum ar fi grupul Sex Pistols, initiatorul miscarii punk la sfirsitul anilor ’70, sau Sherrie Levine ori Barbara Kruger, care au folosit unele strategii situationiste, precum deturnarea mesajelor publicitare cu scopul transmiterii unor mesaje critice cu caracter social.
Guy Debord a realizat de-a lungul carierei sale si o serie de filme documentare experimentale, in care si-a expus ideile sale teoretice. Suferind de o boala incurabila si cazind prada alcoolismului, el s-a sinucis in noiembrie 1994, impuscindu-se in inima.