Încă nu e limpede care va fi impactul economic al epidemiei de coronavirus, dar primele estimări arată că Hollywoodul va primi o lovitură ca niciodată în istoria lui, scrie „The Hollywood Reporter“.
„Încă de acum o săptămână, pagubele provocate de pandemie erau estimate la suma de 7 miliarde de dolari. Dacă situația continuă și în lunile aprilie și mai, atunci pierderea va trece de 17 miliarde. Iar dacă această criză continuă și după luna mai, atunci orice este posibil“, scrie revista americană.
Industria cinematografică nu s-a mai confruntat niciodată cu o astfel de situație. Practic, toate proiectele în lucru au fost sistate, toate premierele amânate. Filmele deja lansate în cinematografe în ultima perioadă au suferit pierderi catastrofale și, pentru a salva ce se mai poate, se ia în calcul lansarea lor pe servicii „video on demand“. Chiar dacă epidemia se va încheia în perioada imediat următoare, tot calendarul de producții și lansări a fost deja bulversat. De asemenea, este interesant de văzut și felul în care va fi afectat conținutul filmelor de acum înainte. Actualul model de exploatare al Hollywoodului devenise atât de dependent de încasările din China, încât producătorii nu ezitau să se conformeze oricărei cereri din partea cenzorilor comuniști chinezi. Va mai fi acest lucru valabil pe viitor?
Lanțurile de cinematografe americane sunt într-o situație foarte gravă și cer susținerea financiară a statului american, mai ales pentru peste cei 150.000 de angajați.
Pe lângă premiere anulate sau parcuri tematice închise (cum sunt cele Disney), festivalurile de film au fost și ele anulate. Ultimul pe listă, festivalul de la Cannes, a fost și el în cele din urmă amânat deși organizatorii au sperat până în ultima clipă că vor putea evite această situație. „Studiem mai multe posibilități, cea mai optimistă fiind cea a unei simple reprogramări pentru lunile iunie-iulie 2020. Decizia finală va fi luată numai după ce evoluția situației sanitare franceze și internaționale ne va permite să evaluăm posibilitățile reale“, se scrie în comunicatul organizatorilor.
Impactul e similar și asupra producțiilor TV, ale căror filmări au fost complet sistate. Producția serialelor în curs a fost oprită, astfel încât multe serii vor avea, în acest an, sezoane mult mai scurte.
Prin urmare, atenția industriei culturale și a divertismentului s-a mutat peste noapte spre online și în streaming. Practic, oferta de filme și seriale ce pot vizionate de la domiciliu este acum uriașă, multe canale TV și servicii de streaming oferind acum conținut în pachete și cu opțiuni de criză.
O astfel de situație, spun unii analiști, ar putea accelera ștergerea graniței dintre cinema și televiziune, mult estompate în ultimii ani. Marea întrebare pe care și-o pun mulți este cum va fi alterat modelul de consum de acum înainte: publicul va prefera confortul domiciliului, la un preț premium, sau va reveni în săli odată ce lucrurile vor reveni la normal? Sau, un al treilea scenariu posibil, în care consumatorul va prefera consumul la domiciliu, dar se va deplasa la cinema sau în sala de spectacol doar pentru un anume tip de producții.
Nu este vorba numai despre filme, cultura întreagă pare să fi devenit digitală în ultima vreme. Cum sălile de concert și teatrele sau muzeele s-au închis, spectacolele încep să fie oferite în streaming live sau extrase din arhive digitale.
Din acest punct de vedere, oferta este consistentă: piese de teatru, spectacole de operă, concerte, puse la dispoziție de diverse organizații (precum Bayerische Staatsoper, Filarmonica din Berlin, Opera din Viena, Opera din New York etc.).
Una dintre problemele care s-au pus în ultimele zile este dacă internetul însuși va rezista la un astfel de trafic de date sporit. Ceea ce la început părea aproape o glumă se dovedește o chestiune suficient de serioasă pentru ca Netflix să anunțe o scădere a calității video a programelor oferite pentru următoarele 30 de zile. Reducerea calității filmelor și serialelor va face să scadă cu 25% consumul de bandă de către Netflix, fără a afecta prea tare calitatea imaginii. Decizia s-a luat în urma unor discuții cu factorii de decizie ai UE. Cu câteva zile înainte, comisarul european Thierry Breton recomanda ca publicul „să folosească definiția standard atunci când HD-ul nu este necesar“.