
Discursul prezentatorilor Galei (altfel fermecatorul actor Victor Rebengiuc si gratioasa actrita Ilinca Goia) a reusit sa se conserve in parametrii „discursului oficial din toate timpurile”, poate cu mici tuse PR-istice de inceput de secol 21, dar si acestea discrete. Si ca in alte vremuri, ca intotdeauna, de fapt, marele mecanism impresionant de kitsch si de prafuit a inghitit perfect micile fisuri omenesti sau autentice sau si una si alta, de tipul unui „ups” scapat neglijent de prezentatoare, pina la discursul pur si simplu emotionant tinut la final de actorul Radu Beligan, onorat cu premiul de excelenta. A existat si o mare fisura: nominalizarile si premierile au amestecat tulburator mainstream-ul cu optiuni juste. Au fost nominalizati Marius Ianus si Andrei Codrescu & Ruxandra Cesereanu (au cistigat acestia din urma), a fost nominalizat (si a si cistigat) romanul Luminare al lui Ioan Lacusta (si n-a fost nominalizat Orbitorul 3 al lui Cartarescu), a cistigat Andrei Serban, a cistigat Sorin Dumitrescu.
Au lipsit artele „alternative” vizuale si dansul contemporan
N-a fost tineret sa deranjeze, cu mici exceptii. Nici n-a fost multa lume. Marea majoritate a celor prezenti in sala s-au ridicat la un moment dat sa ia cite un premiu. Si, in general, totul a fost bine si frumos. Si pasnic. A stat el, colegul Bogdan-Alexandru Stanescu pe acelasi rind si relativ aproape de mai vechiul sau partener de polemici, Mihai Iovanel de la cistigatoarea „Cultura”… Si ce daca Daniel Cristea-Enache, critic literar, statea strategic intre cei doi, tot nu e putin lucru.
Nu prea s-a ris (poate, putin, cind a inceput sa danseze, netam-nesam, pe coltul scenei, duo-ul Monica Petrica & Razvan Mazilu, ca in sufrageria plina a mamei cind odrasla e chemata sa arate repede si inghesuit ce stie sa faca mai bine, desi aceasta perspectiva asupra situatiei ar putea fi chiar salvatoare). S-a mai aplaudat sporadic. La mesajele scurte, la obiect si de mare bun-simt ale cistigatorilor absenti: Andrei Codrescu (mesaj scris, citit de Victor Rebengiuc, putea fi mai lung totusi) si Cristian Mungiu (mesaj video, concis, perfect).
Ritmul serii (alert, ok) a fost nuantat de Trio Contraste (care a cintat de la Mozart pina la compozitii marca Johnny Raducanu, oferind momente delectabile daca si numai daca reuseai sa faci abstractie de betia de lumini, culori si obiecte), dar si de fumul fara-de-care-nu-se-poate-spectacol-pe-scenele-patriei. Au lipsit, si in stilul asta vor tot lipsi, artele „alternative” vizuale (ca distincte de cele plastice) si dansul contemporan. Desi radioul cu pricina era cit pe ce sa ma induca in eroare, doua emisiuni in special imi lasasera gresita impresie de adecvare la ce se intimpla cu adevarat in cultura.
De prospetime si spirit critic. „Timpul prezent” realizata de Elena Vladareanu si „Vorba de cultura” realizata de Ema Stere si Atilla Vizauer (pe acestea le mai ascult eu, or mai fi). Noroc cu galele. Mai trezesc omul la realitate dupa ce-si face tot soiul de impresii ascultind radioul.
Un lucru imi scapa definitiv. Cum se poate ca domnul Atilla Vizauer, care nu doar a invitat coregrafi de dans contemporan la emisiunea amintita, ci a reusit performanta unica pina acum in Romania (pentru un post de radio) de a contribui la realizarea unui performance de dans live la radio (concept: Ion Dumitrescu), sa fie acelasi cu Attila Vizauer care a semnat regia Galei?
Laureatii
» Teatru: Andrei Serban, pentru spectacolul Unchiul Vania dupa Cehov, montat la Teatrul Maghiar din Cluj.
» Film: Cristian Mungiu pentru 432.
» Poezie: Ruxandra Cesereanu si Andrei Codrescu, pentru volumul Submarinul iertat (Editura Brumar).
» Proza: Ioan Lacusta, pentru romanul Luminare (Editura Polirom).
» Muzica: Harpistul Ion Ivan Roncea.
» Arte plastice: Sorin Dumitrescu.
» Jurnalism cultural scris, televizat si virtual: revista „Cultura”, „Jurnalul Cultural” de la TVR Cultural si site-ul CineMagia.ro.
» Premiul „Lux Mundi”: Matei Visniec, pentru „integrarea dramaturgiei romanesti in discursul teatral European”.
» Premiul de excelenta: Radu Beligan.