In epoca G-string-ului, e greu de imaginat umilul si ubicuul chilot tetra. Era confectionat din bumbac reiat, avea tiv cu elastic in talie, o croiala cincizecista si o singura (non)culoare: alb. Si insotea cu fidelitate femeia romana din cea mai frageda copilarie pina pe ultimul drum (nu de putine ori m-am intrebat daca doamnele intilnite uneori in biserici, culcate pe cite-un catafalc – ultima masa de examinare! –, purtau, la umbra fustelor si florilor, perechea de chiloti tetra care, in ochii Sfintului Petru, va fi fost un foarte precis indiciu geopolitic si, poate, chiar moral-religios).
Fiindca veni vorba: chilotul tetra era un vajnic aparator al sus-numitei moralitati, indiferent de unghiul de abordare (perspectiva privata, traditionalist-religioasa, transmisa din strabunica in bunica, sau cea a discursului public, revolutionar, poststalinist si puritan). Ceea ce explica denumirea – universal acceptata – de „moartea pasiunii”. Si incercarea disperata a nenumarate amante si sotii sa faca rost de chiloti de la pachet, veniti din subsolurile Prisunic-ului parizian, triste imitatii sintetice de mina a saptea ale fanteziilor matasoase de la etajele inaccesibile ale modei europene.
Lucrurile nu se opresc insa aici. Cele de mai sus constituie doar primul – si cel mai putin controversabil – strat al realitatii. Dar oricine stie pe propria-i piele ca existenta e un lucru complex si contradictoriu: chiar si demult raposatele lectii de materialism dialectic ne bagau in cap acest nelinistitor adevar. Orice obiect, oricit de umil, contine germenii contradictiei sale. Ce vreau sa spun este ca pina si chilotul tetra zis „moartea pasiunii” poate capata, la o analiza mai atenta, nebanuite conotatii… erotice, ba chiar pasionale.
Aici as putea intercala o lunga dizertatie despre esenta eroticului ca dialectica intre ceea ce se – si ceea ce nu se – vede. Insa ma multumesc deocamdata sa va amintesc ca o mare parte din omenire e de parere ca, intr-adevar, cu cit ascunzi mai mult, cu atit atiti mai tare. Si cu cit mesajul vizual e mai pur, cu atit animalul din subconstient doreste mai mult sa intineze aceasta puritate. Atentie, sintem pe tarimul eroticului, nu al pornografiei – daca nu cunoasteti diferenta, nu am cum sa va ajut.
Chestia mi-a fost confirmata mai tirziu de mai multi amici de sex masculin, dintre care l-as mentiona pe AA, etern student in anul patru la constructii civile, mare cunoscator al sufletului si trupului feminin, care mi-a povestit la o bere despre noua lui pasiune amoroasa. „Stii ce m-a innebunit la ea?” mi-a zis in soapta AA. „Eram la o petrecere, venisem tirziu, lumea era deja cherchelita, se trecuse de la Gary Glitter la Barry White si inapoi la Gary Glitter. De cum am intrat pe usa, am remarcat-o: trup superb, picioare fusiforme, ochi verzi, migdalati, par saten, lung pina la briu, un mini de blugi de-nghetau apele, botine italienesti, pe scurt: o splendoare-n iarba… dar ce mi-a tras lovitura de gratie a fost cind s-a dus la masa cu sandvisuri, s-a aplecat nitel si i-am zarit dessous-ul. Ce crezi tu ca purta? Chiloti tetra!” „Cam moartea pasiunii”, comentez neinspirat si previzibil. „Da’ de unde! Nu intelegi nimic!” a ripostat AA. „Uite cum devine treaba: o tipa ca asta si-ar fi putut permite sa poarte orice chiloti ar fi vrut ea. Sau sa nu poarte deloc. Dar nu: purta chiloti tetra. Albi. Impecabili. Neintinati. Habar n-ai tu ce efect are chestia asta asupra unui barbat!” Am tacut, incercind sa absorb acest adevar empiric si incontestabil.
Cititi continuarea in volumul „Tovarase de drum”, in curs de aparitie la Editura Polirom.
Anamaria BELIGAN
S-a nascut in 15 noiembrie 1958 in Bucuresti, unde a locuit pina cind a plecat din tara. A parasit Romania comunista in 1982, stabilindu-se la Melbourne, in Australia. Este absolventa a Institului de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” si detine un masterat in lingvistica (Universitatea Monash, Melbourne). Lucreaza ca scriitor (in limbile romana si engleza), traducator, scenarist/regizor de film.
Scrierile ei au aparut in publicatii literare romanesti precum Literatorul, Moftul Roman, Ramuri, Luceafarul, Orizont, ARC, Vatra, Familia, in publicatii australiene – Quadrant, Picador New Writing, RePublica, Voices, University of Queensland Press, Meanjin – si in reviste literare online – Exquisite Corpse, Respiro, Lolocur.
In limba romana a publicat volumele: Inca un minut Monica Vitti (nuvele, Editura Polirom, 1998), Scrisori catre Monalisa (roman, Editura Polirom, 1999), Dragostea e un Trabant (nuvele, Editura Curtea Veche, 2003), mamabena.com (roman, Editura Curtea Veche, 2005).
In prezent, pregateste romanul Windermere: dragoste la a doua vedere, din care unele fragmente au fost publicate in revistele Familia (Romania) si Quadrant (Australia).
Detalii suplimentare la www.beligan.com