Patru evenimente in patru zile. De luni, 14 aprilie, si pina joi, 17 aprilie, Norman Manea s-a intilnit cu publicul, a lansat seria sa de autor de la Editura Polirom, a participat la o dezbatere si a conferentiat. Cel mai tradus autor roman in strainatate s-a intors pentru cititorii sai, indeosebi pentru tinara generatie de lectori. Norman Manea a vorbit timp de o saptamina, in cadrul evenimentelor oficiale si in nenumaratele interviuri acordate, despre relatia sa cu Romania, dar si despre propriul succes, incercind sa raspunda si la intrebarea "Cum poate fi exportata literatura romana?". Scriitorul a trecut in revista si "legendele" care circula despre sine in Romania si, fara tabuuri, a facut referire si la "conspiratiile" pe care le vad unii in apartenenta la iudaism si "avantajele" ce ar deriva din aceasta.Luni, 14 aprilie, de la ora 17.00, la Muzeul Literaturii Romane (MNLR) din capitala, a avut loc prima intilnire a scriitorului Norman Manea cu publicul romanesc din ultimii 22 de ani. Supravietuitor al Holocaustului, scriitorul a parasit tara in 1986. A revenit in 1997, insa momentul a fost unul, mai degraba, deprimant pentru Norman Manea, scriitorul refuzind orice contact cu media sau intilnirile publice. Radu Calin Cristea (directorul institutiei-gazda) si Carmen Musat (redactor-sef al revistei „Observator cultural”) au fost amfitrionii intilnirii de la MNLR, organizata sub egida saptaminalului „Observator cultural” si care a reunit personalitati precum Leon Volovici, Ion Vianu, Andrei Oisteanu, Nicolae Breban, Ioana Ieronim, Bedros Horasangian.
„Dupa parerea mea, desi isi scrie operele in limba romana, Norman Manea a avut sansa ca ele sa aiba o circulatie universala. Mai mult decit atit, cartile sale au devenit un reper nu numai pentru literatura romana, ci si pentru cea mondiala. Cartile lui Norman Manea erau cunoscute si apreciate si inainte de plecarea sa din tara, in 1986. Probabil ca, in cazul sau, exilul a fost in acelasi timp o sansa si o nesansa. Succesul sau se poate datora astazi si nesansei de a nu putea sa traiasca liber in Romania anilor comunisti. Dupa 1990, desi foarte apreciat pe plan international, Norman Manea este certat cu oarecare mefienta in unele cercuri poate si pentru ca si-a asumat dintotdeauna dreptul incomod de a spune mereu ce gindeste, de a fi mereu o constiinta critica”, a afirmat Carmen Musat in debutul dialogului cu publicul.
Succesul literaturii peste hotare vine din relatiile firesti umane
Potrivit acestuia, literatura romana nu va ajunge mai cunoscuta peste hotare neaparat prin aparitia unor agenti literari autohtoni puternici, ci prin contactul intre editori, printr-o „relatie omeneasca”. „Pentru dezvoltarea pietei literaturii romane trebuie sa existe un contact firesc intre culturi, intre editori, iar restul, daca vine, vine de la sine, vine prin prietenii literare, prin curiozitati literare, prin fraternizari intre autori, printr-o relatie omeneasca”, a precizat Norman Manea. Autorul a vorbit si despre noul sau proiect literar – romanul intitulat provizoriu Impostura –, o privire asupra exilului.
„Sint un scriitor dificil”
Scriitorul Norman Manea a afirmat ca succesul sau ar fi venit mult mai greu daca la momentul exilului fortat in Statele Unite ale Americii nu ar fi avut deja o carte tradusa in germana. Norman Manea a precizat, mai mult, ca accesul pe piata germana i-a fost mijlocit chiar de doi scriitori romani de limba germana.
„Una dintre legendele care circula aici este si aceasta – ca am fost un obiect de marketing foarte staruitor si eficient, si astfel, inclusiv prin conspiratia iudaica si foarte buni agenti, am fost propulsat drept spre luna. Lucrurile nu au stat asa. Prima mea carte care a aparut in Occident a fost in Germania si datorita unor scriitori romani de limba germana pe care nu ii cunosteam. Cind am ajuns in America, aveam o carte in Germania cu excelente recenzii in presa. S-a intimplat, nu a fost nici un marketing la mijloc, nu pot sa spun ca s-a intimplat datorita extraordinarei mele relevante. S-a intimplat asa. Daca nu as fi avut aceasta carte in America – nu vreau sa imi tai singur craca de sub picioare si sa spun ca nu s-ar fi intimplat nimic –, cu siguranta s-ar fi intimplat mai greu si foarte lent. Marketingul – atit pentru aceasta prima carte, cit si pentru celelalte – a fost al editurii. Si a fost unul modest, fiind un scriitor din Europa de Est.”
Norman Manea a mai precizat ca este constient de faptul ca nu se incadreaza in categoria scriitorilor de masa, ci, mai degraba, in aceea a scriitorilor „dificili”. „Nu sint cel mai bun produs vandabil.”
Abordind tema autorilor romani de export, scriitorul a declarat: „Din ceea ce vad, exista o anumita circulatie, se traduc volume in strainatate. Cind venea un scriitor roman din strainatate, ne pregateam sa-l primim cum se cuvine. Venea si vedea ca sint pe masa si brinza, si carne… Si ne intreba de ce ne plingem. Dar ii explicam faptul ca pentru a le avea ne-am folosit, timp de trei saptamini, toate relatiile posibile… Daca cineva ar veni astazi si ar auzi ca scriitorii romani se pling, iar daca eu i-as prezenta numarul de edituri care exista in Romania, numarul de publicatii literare si culturale, dintre care foarte multe de calitate, ar zice: «Care-i chestia?»”.
Lansarea seriei de autor
Norman Manea a fost prezent marti, 15 aprilie, la sediul Institutului Cultural Roman, la lansarea primelor patru volume ale seriei de autor care i-a fost consacrata de Editura Polirom si care va cuprinde peste 20 de volume. Au vorbit directorul general al Editurii Polirom, Silviu Lupescu – despre serie, si criticii literari Carmen Musat si Paul Cernat – despre carti . Primele patru volume lansate au fost Vorbind pietrei, Inaintea despartirii. Convorbire cu Saul Bellow, Intoarcerea huliganului si Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici.
Silviu Lupescu a povestit cum l-a cunoscut pe Norman Manea la Tirgul de Carte de la Ierusalim. „M-am dus emotionat la el, deoarece despre Manea circulau cliseele ca este rau cu editorii si ca este un mincator de romani.” Cu timpul, acesta a devenit insa „prietenul sau de la New York”. „A venit momentul sa avem o cvasiintegralitate a operei sale”, a spus directorul Editurii Polirom, care l-a descris pe scriitor drept „un personaj incomod, deoarece spune ceea ce nu vrem sa auzim si pune multe intrebari”.
Criticul literar Paul Cernat a catalogat lansarea seriei de autor „Norman Manea” ca fiind un gest de reparatie intelectuala si literara. „Norman Manea a lipsit in mod straniu din literatura din care nu ar fi trebuit sa lipseasca. Este o intoarcere dificila din cauza noastra, deoarece Manea a fost obligat sa se expatrieze. A fost o intoarcere comparabila cu trauma expatrierii”, a mai spus Cernat. Criticul a opinat si ca „opera lui Norman Manea creste dintr-o rana care este si a culturii romane”. Nu in ultimul rind, cartile lui Manea ar trebui sa ii oblige pe romani sa isi revada trecutul si sa-l reevalueze, mai ales din perspectiva dreptei interbelice si a comunismului.
Norman Manea a apreciat eforturile Institutului Cultural Roman din ultimii ani de a incerca sa „rezolve o obsesie destul de provinciala, dar persistenta a scriitorului roman de a fi apreciat, daca se poate chiar de a lua un premiu Nobel. Iar cu cit vor fi acordate mai multe premii Nobel Romaniei, cu atit mai bine!”.
Scriitorul a atras insa atentia ca se inscrie in seria acelor „lupi singuratici” care nu au beneficiat de ajutorul nici unei institutii nationale. S-a referit mai apoi la seria de autor care incepe cu cinci carti (editia a II-a a romanului Atrium va aparea in curind).
„Criticii au spus despre mine lucruri foarte magulitoare si foarte profunde. De altfel, orice scriitor isi doreste sa moara pentru a vedea ce se spune despre el, iar apoi sa reinvie si sa-si continue viata ca si cum nimic nu s-ar fi intimplat.”
Norman Manea a ales sa stea departe de tara, iar „exilul este o moarte, o extraordinara trauma si unul dintre cele mai minunate privilegii, o formidabila experienta umana. Exilul este o somatie de a-ti reevalua existenta, opiniile, dar si o lectie de modestie”.
Alte evenimente cu participarea lui Norman Manea
Norman Manea a mai participat miercuri, 16 aprilie, la Grupul pentru Dialog Social, la dezbaterea „Exilul – o trauma privilegiala”, moderata de scriitorii Gabriela Adamesteanu si Stelian Tanase, iar joi, 17 aprilie, a sustinut la Colegiul Noua Europa conferinta: „Imposibilitati kafkiene”. La Cluj, Universitatea „Babes-Bolyai” ii decerneaza titlul de Doctor Honoris Causa pe 21 aprilie, iar pe 22 aprilie este primit de Facultatea de Litere a Universitatii clujene pentru a lansa seria de autor de la Polirom impreuna cu Ruxandra Cesereanu si Corin Braga. Universitatea Bucuresti ii va decerna titlul de Doctor Honoris Causa pe 24 aprilie. Programul mai cuprinde o conferinta la Facultatea de Litere si o masa rotunda alaturi de Orhan Pamuk si Antonio Tabucchi. Ultima intilnire cu publicul va avea loc pe 30 aprilie, la Sibiu, unde Norman Manea va fi prezent impreuna cu Antonio Tabucchi la Biblioteca Astra (ora 18.00).