Luni, 31 august 2020, juriul, format din Mihai Zamfir (Preşedinte), Gabriela Gheorghişor, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu şi Răzvan Voncu, a stabilit volumele nominalizate la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2019.
Pe lista scurtă, și titluri apărute la Editura Polirom. La categoria Proză, juriul a nominalizat: Ultima cruciadă de Simona Antonescu (Polirom), alături de Şi se auzeau greierii de Corina Sabău (Humanitas), În drum spre Ikaria de Gabriel Chifu (Art), Depozitul de bătrâni de Florin Toma (Brumar).
În cadrul ediției din acest an, Mircea Mihăieş este laureat al Premiului special, pentru volumul O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (Polirom), premiu acordat și lui Ştefan Bolea pentru Jung şi filosofia umbrei (Tracus Arte), dar și Corinei Ciocârlie și Andreei Răsuceanu pentru Dicţionar de locuri literare bucureştene (Humanitas).
De asemenea, juriul va acorda și un Premiu național, însă fără a face nominalizări la această categorie.
Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2019 vor fi decernate pe 11 septembrie, ora 11.00, la Casa Vernescu (Calea Victoriei, nr. 133), fără public, într-o Gală filmată de TVR.
Mai multe detalii despre ediția din acest an și titlurile nominalizate la celelalte categorii, aici.
Lista completă a Premiilor USR pentru anul 2018, aici.
Ultima cruciadă
Colecția Fiction LTD
În anul 1456, voievodul Iancu de Hunedoara, aflat în fruntea armatei cruciaților, reușește să apere Cetatea Belgradului și să oprească înaintarea armatei Turciei otomane – devenită imperiu după căderea Constantinopolului. Însoțind un convoi mortuar, învingătorii se întorc acasă. Trupurile neînsuflețite se află în grija unui grup de luptători români, toți proscriși: un călău, o rebelă fugită de acasă din cauza unor evenimente tragice, un preot răspopit, un ucenic săbier cu mințile rătăcite și doi braconieri. Istoriile, întâmplările, tainele de familie și feluritele mistere presărate pe drumul lor vor țese Povestea. Personaj în sine, Povestea se va mișca printre oameni, intervenind în istoriile lor, dezvăluindu-se treptat ca protagonista întregului roman. În umbra amenințătoare a Imperiului Otoman, asistăm la zbaterile bătrânului continent creștin, sfâșiat de lupta dintre catolicism și ortodoxism, în timp ce Unirea de la Florența a celor două Biserici stă și ea sub semnul discordiei, având deopotrivă susținători, partida paleologilor, dar și inamici, partida cantacuzinilor. Lumea medievală în care realitatea este străbătută adesea de unicorni, grifoni sau viziuni fantastice compune un hronic și un cântec al convoiului, adus la viață printr-o fidelă punere în scenă în decorul și culorile epocii.
Simona Antonescu s-a născut la Galaţi în anul 1969 şi a copilărit în localitatea Ţintea (judeţul Prahova). După absolvirea Liceului „Constantin Dobrogeanu-Gherea“ (actualul Colegiu Naţional „Nichita Stănescu“) din Ploieşti, a urmat cursurile Facultăţii de Chimie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. A debutat în anul 2015 cu Fotograful Curţii Regale, roman câștigător al Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească/Polirom şi al Premiului de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. Acesta a fost finalist al Festival du Premier Roman de Chambéry şi a fost reeditat în 2016 în colecţia Top 10+ a Editurii Polirom. A mai publicat romanele Darul lui Serafim (2016), Hanul lui Manuc (2017), finalist la Premiul Naţional pentru Proză „Ziarul de Iaşi“, reeditat în colecţia Top 10+ a Editurii Polirom (2018), „Ultima cruciadă (2019) şi Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos (2019). Începând din anul 2018 publică la Editura Nemi seria de cărţi Istoria povestită copiilor.
O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei
„Un evantai multicolor: cu acest obiect în minte, m-am aventurat în scrierea cărţii de faţă, animat de gândul secret de a construi un Anti-Ulysses. Fascinat de fiinţa de hârtie care, simultan, se ascundea şi atrăgea atenţia asupra sieşi, am început să explorez un continent al feminităţii explozive şi tainice, misterioase şi accesibile, travestite şi autodemascate. E povestea unui personaj care ilustrează acut şi subminează radical ideea de pasiune amoroasă în cultura occidentală a ultimelor secole. Molly Bloom e şi «nevasta veselă» din Windsorul shakespearian, e şi Moll Flanders, şi Fanny Hill, şi sora mai mică şi mai puţin nevrotică, dar mai îndrăzneaţă a Annei Karenina şi a Emmei Bovary, şi Justine a lui Sade, şi Venus în blănuri, şi eroina unei Histoire d’O ce n-a mai fost scrisă, şi o Simone de Beauvoir avant la lettre. E întruparea senzualităţii şi a neruşinării, a visării exaltate şi a tânjirii deznădăjduite. Am descoperit astfel drama lucidităţii, a compasiunii (şi autocompasiunii) unei femei ce pare sclava instinctelor fizice, dar care se relevă a fi stăpâna absolută a intuiţiilor şi viziunilor luminoase despre iubire. Deschise, părţile dispuse radial ale evantaiului sunt un elogiu adus femeii şi feminităţii, supleţei inteligenţei şi mlădierii pasiunilor ce-şi cer dreptul la exprimare artistică. Molly Bloom se află la răscrucea mentalităţilor, percepţiilor şi sensibilităţilor premoderne şi moderne. Atunci când nu le-a înfrânt, a ştiut să-şi facă din ele un aliat. Le-a cucerit ori şi le-a asumat, în toate ipostazele ei: Molly imperiala. Molly impudica. Molly carusel. Molly naturalis. Molly triplex. Molly din Troia. Molly de piatră. Molly postmeridian. Molly nocturna. Molly sola. Molly asamblaj. Molly mille-feuilles. Molly grande-bouffe.“ (Mircea Mihăieş)
Mircea Mihăieş (n. 1 ianuarie 1954) conduce doctorate în literatura engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei „Orizont“. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Un dialog cu Ilie Stepan (2018). A primit de şase ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o carte despre Finnegans Wake.