Selecționat anul trecut în competiție la Veneția și distins cu trofeul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Film Transilvania, unde a luat și Premiul Publicului, Babyteeth: Prima iubire combină povestea de creștere cu romance-ul și tragedia și, chiar dacă nu e răvășitor, e solid prin interpretări și prin siguranța mijloacelor cu care debutanta australiană Shannon Murphy spune o poveste complexă.
Rugată în interviuri să rezume filmul, regizoarea Shannon Murphy declară aproape mecanic: „E un film despre cât de bine e să nu fii încă mort“. Având la bază o piesă de teatru a Ritei Kalnejais, care a scris și scenariul, Babyteeth e povestea unei fete de 16 ani, de familie bună, care are cancer și care se îndrăgostește de un dealer de droguri cu șase ani mai mare, homeless și incapabil de a-și asuma vreo responsabilitate față de sine ori față de alții.
Grație interpretărilor remarcabile ale protagoniștilor Eliza Scanlen (21 de ani) și Tobby Wallace (23 de ani), alchimia dintre cei doi tineri din lumi diferite care se întâlnesc în cel mai prost moment al vieții lor, pe peronul gării unde ei îi curge sânge din nas, iar el o șterge cu tricoul lui murdar, cerându-i pe urmă niște bani trece ecranul din primul minut. În felul de a fi al lui Moses e ceva sălbatic și profund bun cu care Milla interacționează imediat.
Înțelegem ulterior că Moses pare să aibă acele calități pe care Milla nu le găsește la părinții ei aflați și ei în cel mai prost moment al vieții lor. Tatăl psihoterapeut se străduiește să țină lucrurile sub control când fata începe chimioterapia, dar pare să fie pe muchia dintre autocontrol extrem și dezastru, iar mama e pe pilot automat din cauza medicamentelor pe care soțul i le prescrie ca să-i diminueze panica. De fapt, nu e foarte clar dacă mama e pe ulei de mai demult ori boala fiicei a făcut-o să derapeze.
Filmul are cele mai bune momente nu când se ocupă de părinți și de relația lor, ci când îi urmărește pe Milla și Moses atașându-se tot mai mult unul de celălalt și făcând schimb de calități, deși Milla pare să aibă spirit de revoltă înainte de a-l cunoaște pe Moses. Cu figura ei înșelătoare de ingenuă (pare nepoata preferată a Miei Farrow), Eliza Scanlon construiește cu maturitate personajul unei tinere care dă impresia că știe că a pierdut partida (bănuim oricum că povestea se va termina rău), dar care își pune energia în a trăi finișul exact cum vrea, alături de cel mai rebel băiat pe care-l putea găsi și singurul care poate să-i ofere o iubire liberă.
Eliza Scanlen e în mare ascensiune. După rolurile din serialul Sharp Objects și din filmele Babyteeth și Little Women (2019, de Greta Gerwig), va filma în noul proiect al lui M. Night Shyamalan, fiind interesată de personaje contorsionate pentru care se investește total (pentru Babyteeth a învățat să cânte la vioară în trei săptămâni). Tobby Wallace face actorie de mic. E un actor visceral și intuitiv, fizicul favorizându-l pentru o gamă largă de roluri. La Veneția a primit Premiul „Marcello Mastroianni“ pentru cel mai bun tânăr actor.
Foarte puțin elaborat pe partea de comedie, deși se recomandă „comedie/ dramă“, Babyteeth e în principal o poveste de dragoste consumată cu ochii pe vitezometru și care reușește să treacă linia de sosire cu fruntea sus, dând impresia că toate personajele termină cursa cu karma lucrată, deși Milla nu pare să se schimbe în vreun fel (e la fel de puternică și la începutul filmului), iar părinții au uneori dificultăți mai mari să-l accepte Moses decât să accepte că-și pierd fiica.
Cel mai construit personaj rămâne cel al lui Moses, golanul cu suflet mare care e de acord să fie legat de piciorul mesei, deși știe că asta îi va frânge inima, dându-ne de înțeles că prin acest proces își va regăsi și respectul de sine.
Babyteeth: Prima iubire/ Babyteeth – de Shannon Murphy, cu: Eliza Scanlen, Toby Wallace, Ben Mendelsohn, Essie Davis
1 Trackback